[MariS_]

În prealabil postat de renata.story

In primul rand Hristos a inviat!inca de la pranz ma gandesc daca sa cer sau nu ajutorul aici pe forum...daca aveti cateva minute sa imi cititi mesajul m-as bucura.Am 24 de ani si de aproape 2 luni m-am "mutat" impreuna cu viitorul meu sot in Germania,tara sa natala.Ne cunoastem de 2 ani jumatate,timp in care nu am convietuit mai mult de 1 luna impreuna zi de zi,el fiind o persoana ocupata in domeniul muzicii si foarte solicitata.Inainte sa il cunosc pe omul acesta ma gandeam serios ca dupa terminarea facultatii sa merg in manastire,insa am renuntat din momentul in care mi-am dat seama ca il iubesc.Ne iubim enorm dar nu sunt sigura cat de trainica va fi o casatorie,el este plecat mai tot timpul,e un tip sofisticat,iar eu obisnuita cu o viata mai modesta,cu o viata propriu religiei.Tin sa precizez ca intre noi este o diferenta de 7 ani.Ieri am fost externata din spital,datorita unei sarcini extrauterine,care din fericire nu a apucat sa se rupa...el a fost plecat tot timpul asta,practic am singura ramas intr-o tara straina,atat doar ca mama sa a venit des sa ma viziteze,el urmand sa se intoarca peste o saptamana.Am ajuns sa nu mai dorm noptile,sa ma trezesc plangand...am sacrificat multe pt omul acesta,eu stiu ca ma iubeste,dar stiu in acelasi timp ca pe primul loc pune afacerile sale si niciodata nu vom fi o familie unita...plus ca el este catolic si nu vrea cu niciun chip sa ne casatorim in religia ortodoxa,religie la care am fost invatata sa nu renunt niciodata...ce pot face in aceasta situatie?am o urma de regret ca nu am ramasa in Romania cu viata mea...insa viata mea nu poate exista fara el...

Sfatul meu este sa ai rabdare. Dragostea adevarata le rabda pe toate. Va veni soarele si pe ulita ta.
Har, smerenie si jertfa de sine.