In principiu, totul depinde de viata spirituala.
Daca viata spirituala este deficitara, atunci aspectele materiale isi spun cuvantul, iar sexualitatea este doar unul dintre ele.
Dar viata spirituala este un ideal pe care unii il au sa nu in vedere, unii il au in vedere dar n-au ajuns acolo, altii au in vedere doar anumite reguli, avand impresia ca urmandu-le fac ceea ce este bine si e suficient atat..
Si desi pe dinafara e vopsit gardul, pe dinauntru..tot felul de probleme "lumesti" isi fac de cap si controleaza relatia cu cei din jur.
Sigur ca sexualitatea este un drog natural, ajuta oamenii sa se relaxeze, dar atat timp cat problemele de fond raman, relaxarea nu va dura mult, posibil nici macar cateva ore.
Cred ca adevaratele probleme din cuplu se pot identifica atunci cand exista interes si intelegere, a reduce totul la sexualitate ca si cand restul ar straluci, este o tragica iluzie.
Citat:
În prealabil postat de N.Priceputu
De multe ori când apare o criză în cuplu, căutăm diverse explicații: spirituale, sufletești și, în cele din urmă, fiziologice. Cei mai mulți duhovnici, dacă le spui că ai neînțelegeri cu soția (soțul) te întreabă cum merge legătura trupească. Și atunci începi să te gândești că poate problemele tale acolo își au sursa. Însă asta nu se potrivește cu modul tău de a gândi, după care, dacă duci o viață plăcută lui Dumnezeu, și dacă ambii soți sunt credincioși, viața lăuntrică ar trebui să fie liniștită, senină.
Care este adevărul? Cum se pot depăși crizele, tulburările, neliniștile? Au ele o cauză fiziologică, sau spirituală? Și dacă e fiziologică, poate fi ea depășită spiritual? E femeia diferită de bărbat sub acest aspect? Este liniștea ei lăuntrică dependentă de tandrețea fizică?
Este oare adevărat ceea ce încep să bănuiesc, și anume că multe căsnicii se destramă din cauză că sunt deficitare sub aspectul vieții sexuale?
Adresez această întrebare celor cu experiență în viața de familie, și în special celor care au avut neînțelegeri, crize, și le-au depășit.
|