[Eugen7]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Eugen, lipsurile de domeniu organizatoric dintr-o Biserică nu pot fi un motiv suficient ca cineva să îşi schimbe Biserica.

Bineinteles. In aceste cazuri de dezorganizare trebuie sa ia atitudine. Iar daca in unele cazuri de Biserici locale unde apar abateri dogmatice din neatentia preotului sau a credinciosilor, sa semnaleze acesta episcopului pentru ca raul sa nu se perpetueze sau sa se extinda.
Modelul Sfantului Ioan Damaschin este elocvent in acest sens.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Aşa cum, oricâte lipsuri ar avea mama noastră, nu e motiv să nu o mai considerăm mama noastră. Dar dacă, într-o zi, descoperim că de fapt nu este mama noastră ? Că tanti care ani de zile ne-a spus că e mama noastră s-a certat mai demult cu adevărata mamă a noastră ? Că ne-a vorbit-o mereu de rău, că ne-a spus tot timpul că ea, mama noastră adevărată ar fi plecat de acasă ? Atunci, chiar şi dacă mama-de-împrumut ar fi strălucitoare şi ar organiza în mod perfect şcolarizarea noastră, noi am vrea să o cunoaştem pe mama noastră adevărată, să o îmbrăţişăm, să trăim mereu lângă ea, să facem ceea ce ea ne învaţă să facem.

Apreciez zelul dvs dar nu sunt de acord cu aceasta argumentatie.
Tatal nostru este Hristos Iisus si mama noastra este Maica Domului. Parintii trupesti trebuiesc respectati conform legii. Nasii de Botez sunt parinti duhovnicesti intru Hristos.

Nu stiti proverbul "nu este mama si tata cine te face ci cine te creste, cine are grija de viata ta".

Exista cazuri cand parintii sunt necredinciosi, sau atei, sau unii traiesc in pacate grele... iar copiii lor nu vor sa fie partasi acesto fapte si aleg sa traiasca in Biserica lui Hristos, alaturi de fratii si surorile intru Hristos. In aceste cazuri ei isi cinstesc parintii dar nu vor sa traiasca cu ei (vezi Iezechiel cap 18).

Exista cazuri in care parintii isi indeamna/invata copii sa faca fapte rele... dar copiii vor sa traiasca intru Hristos, unii chiar aleg carea monahismului.

In concluzie: Trebuie sa iubim pe Hristos mai mult decat pe parintii nostri biologici si sa ascultam de Hristos in primul rand si apoi de parintii nostri biologici (iar daca parintii nostri biologici ne indeamna sa nu ascutam de Hristos, de Sfanta Lui Biserica Ortodoxa atunci noi pe Hritos trebuie sa il alegem si sa il urmam caci "cine iubeste pa tatal sau sau pe mama sa mai mult decat pe Mine nu este vrednic de mine").

Va rog sa nu ma intelegeti gresit. Nu am nimic cu crediciosii romano-catolici. Chiar am cunoscut oamnei, preoti, calugari si calugarite si crediciosi romano-catolici de mare valoare in viata carora (in faptele lor) se vedea prezenta lui Hristos, credinta lor in Hristos Domnul Dumnezeu nostru si fratele nostru.
Insa nu pot fi de acord (mai ales din puct de vedere dogmatic) cu unele invataturi ale Bisericii Romano-Catolice cum ar fi: Filioque, imaculata conceptie, asumptia, primatul papal.
Apreciez faptul ca Biserica Romano-catolica marturieste Sfintele Taine, natura duala a omului (trup si suflet nemuritor), are cultul sfintilor si al ingerilor.

Doamne ajuta. Har si pace.

Dacă vorbiţi de cateheză, sunt absolut de acord că ar trebui să se facă mai multă. Aici, BRC stă mai bine şi fiindcă lucrează cu preoţi necăsătoriţi, dedicaţi numai Bisericii şi misiunii lor, care pot fi mutaţi repede dintr-o dieceză în alta, dintr-o parohie într-o misiune străină, dacă e nevoie. Desigur, şi BOR are destui preoţi necăsătoriţi, numai că îi trimite la mănăstiri mai mult decât să-i trimită la parohii. Instinctiv, oamenii sesizează deosebirea şi merg după ei, la mănăstiri, ca să-i spovedească şi să le ceară sfat. Dar cateheză parohială, ieromonahii nu pot face, din poziţia lor.[/quote]