In lumea credintei,desi nu se spune cu voce tare,a fost,este si va fi un razboi in toata regula doamna.Din motive necunoscute,Dumnezeu decide sa ne nastem in tabere diferite.Asta cu exceptia situatiei in care exista oameni care hotarasc singuri unde sa se nasca.Ma refer aici strict la cei nascuti intr-o credinta.

Unul nascut in protestantism,crescut acolo,educat acolo,cu mentalitatea de acolo va fi influentat de toti acesti factori.Valabil pentru toate confesiunile.Sansele lui de a descoperi o alta credinta sunt relativ reduse daca nu intra in contact cu ea,daca nu aude de ea sau daca nu vrea Cel de Sus asa in mod expres.Mai este varianta ca il amageste necuratu da asta este explicatia standard.Prin urmare,educat fiind asa,va crede mereu ca dreptatea este a lui.Valabil pentru toti.As lua un copil mic de ortodox sa spunem,botezat,si l-as duce intr-un trib de berberi.Peste 20 de ani de stat intre ei,la cine credeti (cu exceptia situatiei in care Cel de Sus vrea altfel) ca se va inchina si in ce mod?Valabil pentru toti.

Oricine plecare dintr-o confesiune in alta,si am vazut asta peste tot,este perceputa ca o tradare.Motivul nu este asa de complicat.Fiecare spune ca nu exista decat credinta sa dpdv al Adevarului continut.Deci daca cineva pleca ori este amagit de dracu ori a gasit altceva.Nu poti gasi altceva daca stii ca doar tu detii adevarul.Un gand perfid ca un sarpe isi face loc:,,Dar oare ce a gasit acolo de a plecat?Sigur Satana l-a amagit".La absolut toti am vazut aceiasi gandire.Consecintele?Este foarte simplu.

Suntem toti adversari,unii fara voie,fiecare luptand sub steagul lui.Marele miracol este ca inca mai exista rare momente cand mai putem vorbi.In rest ar trebui sa punem sarma ghimpata,fiecare in tabara lui,si nici macar in gluma sa nu spui despre ceilalti.Traim intr-o groaznica ipocrizie.Nimeni nu vrea sa-l accepte,decat rar,pe celalalt intrucat si celalalt spune ca detine ce stii ca doar tu detii.Deci nu se poate sa aiba toata lumea dreptate,dupa logica umana.Ce crede Dumnezeu este o alta problema.

Exista o certa si evidenta incompatibilitate intre confesiunile crestine si prin urmare consider ecumenismul de fatada si perfid un cretinism feroce.Pe cel sincer il consider o utopie.Nu ne vom intelege niciodata pentru ca suntem diferiti si intelegem diferit,si nu este in totalitate vina fiecaruia pt acesta situatie.Daca ma nasteam in Pakistan acum poate stateam cu 3 kg de dinamita legate pe piept si citeam din Coran.Dar nu m-am nascut in Pakistan.A vrut Cel de Sus altfel,nu eu.Este ortodoxismul singura credinta crestina corecta,adevarata,cum vreti dvs?De ce nu?Asta insa nu va determina venirea celorlati in ea.Unii,foarte multi,mai ales din Vest,nici nu au auzit de ea.De unde sa auda ?Nici Cel de Sus nu a considerat pana acum ca ar fi cazul sa ii lumineze pe toti sa se incoloneze spre Rasarit.Poate sunt predestinati :) spre Iad,cine stie.

Pe scurt:nu ne vom mantui toti.Cu asta cred ca suntem toti de acord.Nimeni nu stie exact cine se va mantui.Si cu asta cred ca suntem toti de acord.Toti spera sa se mantuiasca.Decizia finala nu ne apartine.Suntem si cu asta toti de acord?Atunci este bine,macar avem o limita la care ne oprim.

Am si eu o intrebare de final.Am vazut imagini cu un trib primitiv din jungla amazoniana.Traiesc precum in epoca de piatra,se inchina la tunete.Daca iei unul de acolo si vin la el cate un reprezentant din fiecare credinta a lumii si isi expuna doctrina>bastinasul cum va alege?

a).confuz,va ramine la credinta lui.
b).va alege la nimereala alta credinta
c).va alege conform propriei sale judecati
d).va alege in functie de care reprezentant este mai convingator
e).il lumineaza Dumnezeu.

Daca nu se aplica varianta (e) cu privire la acesta alegere se va mantui sau nu?

Trebuia sa spun o prostie in seara asta asa ca am zis sa-mi fac norma.Liber la dat cu rosii in mine dar sa stiti ca s-au cam scumpit :)