Iuda ne arata tuturor ca nu este de ajuns sa te afli in preajma Mantuitorului, nu este de ajuns sa te numesti Apostol, sa te impartasesti cu Trupul si Sangele lui Hristos, atat timp cat pe toate acestea le primesti "in virtutea inertiei", fara a participa si a le lasa sa te transforme launtric (fara a conlucra).
Iuda a fost de fata la minuni si taine ale Mantuitorului insa in zadar. Nu l-au schimbat, alegand sa ramana tot intru ale sale, cu planul pierzator si iubirea de argint.
Acesta este pericolul care ne paste si pe noi neincetat, faptul de a ramane ancorati doar in forme exterioare. In aceasta stare, a inselarii, ne este cel mai usor "sa spunem vrasmasului taina lui Hristos" sau "sarutare sa-I dam", precum Iuda.
|