Citat:
În prealabil postat de N.Priceputu
E clar că părerile sunt împărțite între marii duhovnici și teologi ai noștri. Unii ne spun aceasta, părintele Stăniloae, a cărui competență e dincolo de orice discuție, după părerea mea, ne spune că se vor mântui.
Ce ne facem? Cum înțelegem? Cred că e clar că va înțelege fiecare după învățătorii pe care a ales să-i urmeze. Dacă cei mai mari curați dintre creștini nu au căzut de acord cu privire la acest aspect, deduc că acest răspuns nu este ușor de dat. E mai bine să rămână incert, așa cum incertă este mântuirea fiecăruia dintre noi. Putem spune că ortodocșii au la dispoziție toate mijloacele pentru a primi mântuirea.
A avea deosebiri în felul în care înțelegem lucrurile este normal, întrucât în cunoașterea adevărului înaintăm mereu, nu ne oprim niciodată. Să rămânem, însă, frați și să nu ne excludem unii pe alții. Cred că am putea să ne înțelegem dacă am admite cu toții că această problemă este peste puterile noastre de înțelegere. Să o lăsăm în seama lui Dumnezeu, iar noi să ne vedem mai departe de credințna noastră creștină drept-măritoare, pe care să o iubim. Iar dacă o vom iubi cu adevărat, alții vor putea vedea la noi această dragoste și poate se vor îndrăgosti și ei.
|
Iata cum ne intelegem. Parintele Staniloaie nu gresea dar nici Parintele de la Manastirea Prislop nu gresea.
Cum vine asta? Ne da raspuns Parintele Petroniu de la Prodromu Sfantul Munte Athos
``
- Avva, dacă Dumnezeu e bun și numai bun, poate hărăzi El iadul pentru „lucrul mâinilor Sale”?
- Nu Dumnezeu îl condamnă pe om, el își alege locul din timpul vieții acesteia. Nu Dumnezeu ne hărăzește iadul. Dimpotrivă, El ne spune: "Mergeți și moșteniți Împărăția Cerurilor". Omul este cel care aduce iadul cu dânsul. Pentru că și raiul și iadul ni le pregătim noi, aici. Nu este pedeapsă, ci omul e chinuit de propriile lui opțiuni greșite: cu ce ne ducem dincolo, aceea avem. Cum am spus și mai înainte, el se duce pe lumea cealaltă cu păcatele de aici: desfrânat ai fost, bețiv sau drogat, învrăjbit sau răutăcios, așa pleci dincolo, în veșnicie. Aici, pe pământ, el își poate satisface toate aceste porniri. Omul rămâne cu aceste porniri păcătoase și pe lumea cealaltă, numai că acolo nu și le mai poate satisface. Pentru păcătos, acestea sunt chinuri în iad.``
Sunt cu totul de acord aici cu dvs, ca ar trebui sa ne vedem fiecare de propria mantuire.
Am ajuns la concluzia ca multi dintre noi gandim ca e mai usor sa ne imantuim daca reusim sa aducem pe cineva pe calea cea buna decat sa ne nevoim in priveghere, rugaciune si plangerea propriilor pacate spre mantuirea noastra.
Doamne ajuta!