Biserica nu-si imparte fiii in frumosi si urati. In Biserica, indiferent de aspectul fizic, suntem niste "frumosi uratiti".
Cand spun aceasta, am in gand stihira ce se canta la slujba inmormantarii: "Plang si ma tanguiesc cand ma gandesc la moarte si vad in morminte frumusetea noastra cea zidita dupa chipul lui Dumnezeu zacand: grozava, fara marire si fara chip".
Frumusetea zidita dupa chipul lui Dumnezeu, pe care am pierdut-o prin pacat, primeste "lovitura de gratie", prin irationalitatea si nefirescul mortii. O faptura sortita vesniciei, se descompune, se intoarce iarasi in pamant.
Invierea lui Hristos, ne ofera insa si nadejdea invierii noastre, pentru ca Hristos a biruit moartea: "Si iata, vine vremea, cand mortii auzind glasul Sau, vor invia."
Last edited by Marius22; 13.05.2011 at 18:26:23.
|