[catalin2]

În prealabil postat de Eugen7

Nu sunt de acord cu afirmatia ta (intru totul). Talharul nu poate fi asemanat cu dreptii vechiului Testament. Talharul insusi recunoaste ca e mare pacatos, ca si-a "chletuit" viata savarsind rele. Se judeca drept pe sine insusi (in virtutea legii constiintei pe care o are orice om "ce tie nu iti place altuia nu face") si se osandeste singur recunoscand ca merita moartea in acel mod, caci este dreapta pedeapsa cuvenita pentru pacatele lui.

Talharul s-a pocait de pacatele sale si a cerut iertare, deci exact atunci pe cruce Talharul a fost judecat (nu drept ci cu mila) si iertat de Hristos, primind viata vesnica in Rai (impreuna cu Hristos).

Dreptii Vechiului Testament au nadajduit in Dumnezeu, au dorit Logos-ul, deplinatatea comuniunii cu EL.

Daca afirmi ca dreptii vechiului Testament si taharul s-au mantuit (atentie la definitia mantuirii!!!), inseamna implicit ca accepti posibilitatea mantuirii fara Sfantul Botez si fara Sfanta Impartasanie. Si atunci unde mai este valoarea lui Hristos si a Sfintelor Taine, a Sfintei Sale Biserici pentru mantuirea omului. Deci ce definitie dai tu mantuirii pana la urma?

Draga Catalin te rog (frateste intru Hristos Iisus) sa tratezi aceste subiecte dogmatice dificile cu toata seriozitatea, studiind corespunzator.

Doamne ajuta.

Draga Eugen, tu vrei acum sa discutam de ce catehismul si invatatura Bisericii nu e corecta, pentru ca tu ai observat ca sunt unele neclaritati pe care le-ai gasit tu.
Asadar eu iti voi raspunde de ce catehismul e corect si incerc sa-ti dau explicatia mea la ceea ce ai spus tu.
Cum stii sunt martiri care au devenit crestini exact inainte sa moara. Unii din ei nici nu au mai apucat sa fie Botezati, considerandu-se botezul sangelui ca botez.
Sunt si care doreau sa se boteze, unii fiind catehumeni, dar au murit exact inainte sa fie botezati, se numeste botezul dorintei.
In cazul dreptilor din vechiul testament am citit ca cineva spunea ca Iisus S-a dus si i-a botezat in Iad. A fost un eveniment unic dupa ce Iisus a murit pe cruce pana sa invieze cand S-a dus in Iad si dupa ce a predicat i-a luat pe drepti de acolo. In viziunea sf. Nifon scrie ca dreptii neavand botezul nu-L pot vedea pe Dumnezeu. Nu stiu daca e vorba de dreptii din Vechiul Testament sau de cei care fac fapte bune dupa aceea.
Citeste in viata sf. Ecaterina, unde Iisus ii spune in vedenie ca neavand botezul nu o poate privi, e intunecata.

P.S. Sfantul Ioan Gura de Aur spune: "Acum, dupa venirea lui Hristos, Vechiul Testament nu mai duce pe nimeni in imparatia cerurilor, dar i-a dus pe toti cei care, inainte de venirea lui Hristos au trait dupa legile Lui. "
Deci doar atunci s-a putut intampla, pana la venirea Mantuitorului.

Acum am citit si un articol pe acest site. Probabil a fost un act unic pentru ca in Iad s-a pogorat Dumnezeu Fiul unit cu sufletul pamantesc (cele doua firi).
Sfantul Chiril al Alexandriei spune: "Sufletul lui Hristos care fusese unit cu Logosul divin s-a coborat la iad; si folosindu-se de puterea dumnezeiasca si de stapanirea divina s-a aratat si duhurilor de acolo. Cuvantul (Logosul) lui Dumnezeu, unit prin iconomie cu sufletul Sau (al lui Hristos), imbracat in vestmant propriu, mergand a vorbit cu duhurile (suf­letele mortilor) din inchisoare (iad), ca suflet catre suflete."
"viu fiind facut cu duhuh inseamna ca sufletul omenesc al lui Hristos n-a coborat singur la iad, ci unit cu Dumnezeirea, care este datatoare de viata, si care l-a intarit (pe suflet), facandu-l biruitor asupra mortii si imbracandu-l in slava. Inainte de a muri, Mantuitorul spusese: "Am putere sa-mi pun sufletul (sa-mi dau viata) si am putere sa-l iau iarasi" (Ioan X, 18). Datorita acestei puteri pe care o avea de la Sine - ca Dumnezeu - si de la Tatal prin iconomie, ca Om, El alunga demonii, ierta pacatele si invia mortii, cat a activat pe pamant; iar cand a coborat la iad a mers ca un imparat biruitor, zdrobind legaturile mortii si eliberand pe cei drepti din iad, spre a-i introduce in rai, ca pe talharul pocait (Luca XXIII, 43). "