Citat:
În prealabil postat de iulian92
Bine , stiu ca nimeni nu imi poate da un raspuns concret la aceasta intrebare , totusi vreau sa discutam putin pe tema aceasta.
Din cate am inteles eu , Dumnezeu exista dintotdeauana , nu neg , dar cum poate exista ceva dintotdeauna ? Cu totii stim ca nimic nu poate lua fiinta din nimic .
Ganditi-va doar , ceva care exista dintotdeauna pentru totdeauna .
- nu ma criticati daca am gresit cu ceva -
|
Dumnezeu nu este `ceva`. Dumnezeu este Unul.
Dumnezeu este Necreat. Cel Necreat nu se supune legilor existentei pamantesti. Pentru ca este imposibil ca Cel Necreat sa se supuna legilor creatiei. Cel Necreat, fiind necreat nu se supune nici unei legi, indiferent daca e inteleasa de oameni sau nu. (legi ale acestei lumi sau ale lumii de dincolo) . Pentru ca El este Legea. Cel necreat este mai presus de orice este creat. Pentru ca El este creatorul.
Dumnezeu fiind atotputernic, necreat, suprem , este Tatal a tot si toate.
De asemenea noi intelegem termenul nimic dupa firea noastra pamanteasca. Insusi Dumnezeu decide daca sa fie nimic sau nu. El putea sa decida sa fie nimic peste tot si sa fie doar El, sau sa fie, si atunci a creat tot ceea ce exista. Nimic - se refera doar la creatie.
Creatia exista din pronia si mila Creatorului. De asemenea Dumnezeu iubeste creatia Sa, altfel ar pierde-o fiind Stapanul creatiei Sale. Ar zice si s-ar si infaptui.
Daca aceasta teorie pamanteasca "din nimic nu poate iesi decat nimic" ar fi universal valabila atunci logic astazi nu ar mai fi nimic din ce exista.
Insasi existenta creatiei dovedeste existenta unui Creator care a creat-o. Iar Creatorul trebuie sa fie neinceput.
Cel ce nu are nici inceput nici sfarsit. Acela este Dumnezeu.
Eu sunt ALfa si Omega: inceputul si sfarsitul a tot si a toate.
Unele sunt mai presus de fire. Decat sa cadem in pacat mai bine sa ne vedem de ceea ce poate intelege firea noastra. Iar cele mai presus de fire sa le lasam Celui mai presus de fire.
Este o intrebare capcana care sa duca oamenii la indoiala si la pierzanie.
Citeste pentru inceput Dogmatica a lui Ioan Damaschin.
``Dumnezeirea este necuprinsa de minte. Nu trebuie sa cautam si sa ne interesam de cele ce nu ni s-au predat de sfintii profeti, apostoli si evanghelisti
“Pe Dumnezeu nimeni nu L-a vazut vreodata; Fiul, Unul-Nascut,care este in sanurile Tatalui, acela L-a facut cunoscut”( Ioan I, 18.). Prin urmare, Dumnezeirea este inefabila si incomprehensibila, “caci nimeni nu cunoaste pe Tatal afara de Fiul si nici pe Fiul afara de Tatal”( Matei XI, 27.). Sfantul Duh, insa, cunoaste cele ale lui Dumnezeu, in chipul in care duhul omului cunoaste cele ce sunt in el (I Corinteni II, 11). In afara de prima si fericita fire (Adica: firea dumnezeiasca.), nimeni n-a cunoscut vreodata pe Dumnezeu, decat numai acela caruia ea i s-a descoperit.
Nimeni, nu numai dintre oameni, dar nici dintre puterile suprapamantesti, adica chiar dintre Heruvimi si Serafimi. Dumnezeu, insa, nu ne-a lasat in completa nestiinta, deoarece cunostinta existentei lui Dumnezeu este insamantata de El in chip firesc in toti oamenii. Pe langa aceasta, insasi creatia, conservarea si guvernarea acesteia vestesc maretia firii dumnezeiesti (Romani I, 20).