Citat:
În prealabil postat de Lilith23
Sincer îți spun, cu tot respectul, că implicarea mea afectivă în această problemă e dincolo de sfera ta de interes. Dar ca să îți răspund: nu, nu sunt implicată direct în problemă. Nu am cunoscut niciodată un homosexual. Însă nu pot să condamn pe nimeni. Nici măcar pe criminali, că nimeni nu știe ce e în mintea și în sufletul lor. Nu vreau să te lămuresc că sunt buni pentru societate. Vreau doar să înțelegi că nu e problema ta ce fac ei, așa cum nici pe ei nu îi interesează ce faci tu în casa ta, în dormitorul tău. Oamenii trebuie să învețe să fie civilizați, iar pentru asta trebuie să începem să ne uităm fiecare în curtea noastră, că avem destule de văzut și să lăsăm capra vecinului în pace.
Homosexualitatea e un păcat? Bun, ei vor răspunde în fața domnului, nu tu. Tu vei răspunde pentru păcatele tale, printre care și ura față de semeni și intoleranța de care dai dovadă.
"Cine este fără de păcat să arunce primul piatra!"  |
Aici lucrurile trebuie nuantate putin. Noi, in calitate de crestini, suntem datori a uri pacatul de orice natura, deoarece ne desparte de Dumnezeu.
Daca vedem un om ranit si ne sta in putere, il ajutam sa-si panseze rana sau ii pricinuim alte rani, ca sa sangereze si mai tare? Dar atunci cand vedem ca diavolul il raneste pe un semen al nostru? Cu toata dragostea incercam sa il ajutam sa aleaga virtutea si sa respinga pacatul, ca sa nu sufere in vesnicie. Ne rugam pentru el, dovedind ca ne pasa de mantuirea lui.
Cand copilul nostru vrea sa puna mana pe o cratita in care mancarea fierbe, desi il iubim, ii atragem atentia sa se indeparteze, nu asteptam sa se arda mai intai.
Nu e bine sa incurajam niciun fel de pacat, caci astfel ne facem partasi la pacate straine, smintindu-ne semenii.