Bine ca lui Hristos nu i-a fost scarba sa coboare in haznaua iadului plina de toate spurcaciunile imaginabile si neimaginabile.
Bine ca n-a zis si El ca nu e igienic si ar trebui sterilizat inainte, ca nu vrea sa ia vreo boala de pe-acolo!
Bine ca acolo unde colcaie de microbii si virusii fizici si morali ai desfraului si promiscuitatii convietuim bine-mersi cu ei, dar culmea culmilor, in sfanta sfintelor, cel mai curat si pur loc de pe planeta, tocmai in cazul Sf. Potir si a linguritei, ne paleste germofobia si sclifoseala.
Bine ca de 2000 de ani, preotii consuma tot ce ramane in Sf. Potir dupa toti pacatosii si bolnavii de toate felurile si inca nu s-a auzit sa se fi imbolnavit vreunul de ceva din pricina asta.
Doamne sfinte! Daca Trupul si Sangele lui Hristos e foc imaterial mistuitor, in fata caruia nu rezista iadul intreg cu toata mocirla si scarbosenia lui, cum ar putea rezista niste amarati de microbi de pe lingurita?
Ispita demonica in toata regula - sa ne temem de microbi cu Hristos de fata!
|