Cea mai tristă patimă e patima de după patimă, spășită și consolată că cică nu se mai poate abține, și ca atare recunoști că ești păcătos doar ca să continui să faci păcatul de după păcat. Mai vrei iar să privești ceea ce ai mai privit în ascuns. Voirea de a reânchipui ce ai mai închipuit ajutat de o închipuită superstițioasă. Ce crezi că se va întâmpla?
Last edited by vsovivi; 25.05.2011 at 14:44:44.
|