[Mihnea Dragomir]

Am auzit de oameni care să cheltuiască o avere cu onorariile la avocaţi. Am mai auzit de oameni care au sărăcit de cât au plătit ca să dea la doctori. Am mai auzit (frecvent !) de oameni aduşi la sapă de lemn de dobânzile şi spezele bancare. Dar, de cineva care să ajungă sărac fiindcă i-au cerut preoţii taxă, eu nu am auzit.

Ceea ce am observat eu este că se plâng de scumpetea serviciilor religioase cei care nu prea dau pe la biserică. Aceştia nici taxă anuală nu plătesc, dar nici servicii nu vor să plătească. Dimpotrivă, cei care se străduiesc să ţină poruncile lui Isus, ţin şi poruncile Bisericii şi nu am auzit să se plângă cât de scumpă e viaţa de credincios: ei sunt bucuroşi când pot să dea un ban şi peste minimul care ar trebui, că banul dat la biserică este ban dat lui Cristos.