[anna21]

În prealabil postat de dobrin7m

Ce sa-i faci toti primim pumni in stomac, inclusiv eu. Daca tu ai primit doar unul cum zici, eu am primit sute de pumni.

In legatura cu aleea, ma rog oi fi gresind eu dar eu am citit la Sfintii Parinti ca nu exista mantuire in afara ortodoxiei. Si eu ii cred pe ei. Si daca spun unui om ca nu exista mantuire in afara ortodoxiei asta nu inseamna ca sunt fara mila ca atunci si Sfintii Parinti or fi fara mila?
Eu nu trimit pe nimeni in iad. Ca cine sunt eu? Nu eu am inventat ortodoxia si nu eu am spus ca cei care nu au pe Hristos ajung in iad ci chiar Sfintii Parinti. Acum un agnostic sau un ateu nu poate spune ca il are pe Hristos. Ca nu crede in el. Or Sfintii parinti ne invata ca mantuirea o dobandim prin Mantuitor. Deci nu vad unde este pumnul in stomac de care vorbeai.
Eu asa pacatoasa, m-am indreptat spre Hristos asa cum stiu, dar m-am indreptat in aceasta biserica ortodoxa dar agnosticul si ateul spre ce s-a indreptat? E el alaturi de mine pacatoasa, pe aceeasi cale? Nu e el pe alta alee? Asadar iti repet, e pumnul meu in stomacul tau? De altfel nici nu am treaba cu aleile nimanui. Altii aveau treaba cu drumul meu.

Desi nu imi place sa spun nimanui suferintele mele , pot sa te asigur ca tot ce am trait eu poate fi demn de dat exemplu multora care nu stiu ce inseamna suferinta.
Si acum pot sa iti spun ca eu la 20 ani eram mamica de copiii, cand eu insusi eram copil. Si ca m-am zbatut cu viata fiind si mama si tata copiilor mei. Ca nu am avut sprijin de la parinti si de la nimeni. ca am incercat sa fac un camin copiilor mei chiar si mutandu-ma de 7 ori intr-un an neavand propria mea casa. Eu nu am facut parte dintre romanii pe care comunismul i-a facut proprietari ca sa vin acum sa spun cu mandrie am muncit si mi-am facut casa. Ca a trebuit de multe ori sa merg pe jos la munca 8 km dimineata si 8 km seara pentru ca nu aveam bani de transport. Ca copiii mei , pana la 3 ani nu au stiut ce e aia portocala. Ca nu au vazut cat au fost mici marea si muntele niciodata. Si m-am luptat singura si asa saraca cum am fost am putut face si o facultate, mai tarziu dupa ce mi-au crescut copiii, am putut fi apreciata unde am lucrat si am ajuns si sus. Si mai pot sa iti spun ca nu mi-a placut sus, ca acolo ai o singura cale de ales. Aceea de a deveni ca ei, corupti si murdari. Si am ales sa ma retrag . Nu ai habar prin ce am trecut eu, nu ai habar ce inseamna suferinta adevarata. Nu ai habar cum e sa mori, dar eu am habar ca am fost si la un pas de moarte. Eu cred ca tu niciodata nu ai dat copiilor tai sa manance supa de chimen in loc de lapte si nici nu ai mancat zi de zi ciorba de stevie asa cum am mancat eu in tinerete impreuna cu copiii mei. Viata m-a purtat si sus si jos , am fost si muncitor si director si stiu ce inseamna ambele ipostaze. Un singur lucru l-am priceput tarziu de tot. Ca fara Dumnezeu si Iisus Hristos nu se poti sa faci nimic in viata.

Tu din postura de mare doamna de sotie de medic cu masina argintie cu care sa mergi la biserica acolo prin strainatati si care reuseste sa isi resfete copilul cu orice vrea el nu poti sa judeci si sa intelegi suferinta nimanui. Dar te impaunezi cu dragoste si zambete false.
Dragostea de semeni presupune si suferinta. Chiar suferinta provocata de semeni. Cu toate ca mie o viata intreaga semenii mi-au facut rau eu nu am facut rau nimanui si pot spune ca nici nu urasc pe nimeni.
Imi pare rau de firea ta dusmanoasa eu nu sunt asa, si in continuare iti spun ca eu la rugaciunile mele te pomenesc in continuare ca asa m-a sfatuit duhovnicul meu, indiferent daca tu spui nu din pura dusmanie.
Dumnezeu sa iti ajute!
Pot sa iti spun doar ca ai dat-o in bara rau de tot judecandu-ma cum m-ai judecat , in fata lui Dumnezeu.

Am ales sa scriu aici si nu privat ca sa citeasca toti si sa inteleaga ca intotdeauna noi credem ca suferinta nostra este mai grea decat a oricui dar adevarul este altul. Intotdeauna exista un alt om mai suferind ca tine. Si ca Dumnezeu este bun ca nu iti da sa cunosti pragul de suportare a suferintei. Ca cel care nu il cunoaste pe Dumnezeu si pe Hristos, candva in viata va ajunge sa cunoasca si acel prag. Acolo am ajuns eu fara Dumnezeu. Acum daca eu nu inteleg credinta mea bine, stie Domnul prea bine. Ca el imi stie toate tainitele sufletului meu si ma poate judeca.

1. Pai pumnul acela tu l-ai dat.. cum adica "adsta e, toti primim pumni, se intampla"?


2. Aici eu nu comentez despre mantuirea in cadrul ortodoxiei. Ca si eu cred tot asa: ortodoxia este calea spre mantuire.
(Desi adevarata problema care se pune: suntem noi in cadrul ortodoxiei, sau am luat-o pe aratura prin atitudine plina de mandrie si lipsita de iubire? Suntem noi siguri ca ne mantuim chiar daca stim adevarul. Pai adevarul te ocoleste cand esti incrancenat.)

Dar totul se opreste aici. Eu nu cred ca este permis cuiva sa spuna despre altul "ala merge in iad". Mai ales cand il cunosti si nu vorbesti la modul general.
Judecata este a lui Dumnezeu, atat.

Copilul meu este singurul ortodox in clasa lui.
Crezi ca ar fi o "marturisire" faptul ca ar merge la scoala si ar spune colegilor "eu sunt pe calea spre mantuire, dar voi toti mergeti in iad?"

Crezi ca aceasta este marturisirea ortodoxa? Ti se pare o atitudine crestina, iubitoare? Sau ai crede mai degraba ca este un act izbucnit din frustrare?
Si nu in ultiumul rand.. ti se pare inteligent sa spui asa ceva necredinciosilor? A avut efect vreodata? Etc.


De aceea eu i-am interzis copilului sa vorbeasca cu altii despre ortodoxie.
La varsta lui trebuie doar sa taca si sa invete el de la altii, sa-si cunoasca lungul nasului.
Ca altfel vorbeste in desert, sau vorbeste sa-si acopere lui slava desarta!
(Pacat ca altii nu stiu asta).



NU oricine are voie sa vorbeasca despre Dumnezeu, sa intoarca pe altii la credinta etc..
In primul rand, o femeie ar trebui sa fie foarte retinuta in asa ceva.. Mai mult decat a vorbi familiei si prietenilor, e deja mult. In plus, chiar si pentru a invata proprii copii despre ortodoxie - si pentru aceasta se ia binecuvantare.

Tu ai fost pusa de cineva sa inveti pe altii ortodoxia?
Este o intrebare f serioasa.
Cu ce putere te apuci tu sa dai sfaturi si sa inveti (mai ales ca multi nici nu te intreaba)?

3. PS. Nu am inteles la ce suferinta te tot referi..
Eu nu am spus nimic de suferinta in mesajul la care-mi dai reply, in afara de cea cauzata de vederea "pocnirii" virtuale a lui Lilith (si altii) atunci cand ramai fara replici (cum au observat corect si altii).
Dar vad ca ai construit tot mesajul pe ideea suferintei.