Si mie mi se intampla sa judec deseori oamenii.Dar am norocul:) ca ma mustra constiinta si imi spune :"Se supara Dumnezeu".Cred ca acest lucru ma face sa ma calmez.
De asemenea, NU TREBUIE sa fiu laudata pt ceva.Aceasta este cea mai groaznica patima a mea.Daca cineva incepe sa aprecieze anumite lucruri la mine,mi-e teama ca ajung sa tanjesc dupa atentie si laude and all that stuff.Lupt impotriva acesteia gandindu-ma la Sfinti.Eu sunt un vierme pe langa ei.
Ar mai fi curiozitatea,care m-ar putea omora cateodata.:D.De mandrie ce sa mai zic????
|