[dobrin7m]

De acord.
Numai ca eu m-am referit la faptul ca sunt multi care cumpara lucruri de prisos.
Incepand cu haine, pantofi, (am vazut multi cu zeci de perechi de pantofi pe care nici nu apuca sa ii poarte), mancare mai multa decat mananca, 2 -3 apartamente desi sa traiasca e suficient unul, dar de, sa ii aduca un castig ceva, si asa mai departe.
Nu ma refer la lucruri cu valoare sentimentala: un tablou drag de la mama sau un obiect primit in dar de la cineva.
Si apoi ma refer la distinctia intre a nu deveni patimasi pe lucruri si aici imi amintesc scena din filmul Ostrov in care staretul s-a dus la parintele sa ii spuna ca vrea si el sa devina induhovnicit si ca va dormi cu el in sala carbunilor. Si avea in brate plapuma si in picioare cizmele. Si noaptea parintele i-a luat cizmele si i le-a aruncat in foc spunand: na, drace, in foc cu tine, apoi i-a luat plapuma staretului si a scos-o afara, calcand-o in picioare si aruncand-o in apa spunand ca mai are un drac de doborat. In final staretul a recunoscut ca se atasase de cizmele acelea si de plapuma aceea si i-a multumit parintelui pentru lectia data.

Deci, ma refer ca nu e bine sa devenim patimasi si sa iubim lucuri de care sa nu ne putem desparti ca se transforma in pacat. Si nu e nevoie sa fii sfant ca sa cumperi doar ce e necesar convietuirii intre oameni si cu oameni.

Si va dau un exemplu personal. Eu am baut cafea foarte multa, ajunsesem dependenta de cafea. Zilnic trebuia sa beau o cana mare de cafea dimineata altfel nu dadeam randament, ma simteam rau si aveam dureri de cap. Si atunci am intrebat un calugar: cum este parinte cu cafeaua? Si mi-a spus sa nu devina dependenta ca atunci deja ai idol cafeaua aceea, deci nu zilnic ci ocazional. Si atunci am decis: renunt definitiv la cafea. Si am renuntat. Nu a fost usor, a trebuit sa beau calmante ca aveam dureri mari de cap la inceput dar acum am scapat de dependenta de cafea. Si ma bucur ca am reusit. Iata un lucru care nici macar nu era necesar. Si exemplele pot continua.

Glykys da, ne rugam pentru imbelsugarea roadelor pamantului, dar aceasta este in sensul ca sa fie un an roditor, sa nu fie foamete, sa fie recolta suficienta pentru ca toti crestinii sa nu sufere de foame. Nu in sensul de prisosinta si imbuibare ci de a fi indeajuns pentru toata lumea. Dar asta nu are legatura cu atractia patimasa asupra unui lucru de catre un crestin.
Eu asa inteleg.