Nu sunt un fan al cărnii, nici nu sunt dintre cei care au o deosebită grijă pentru echilibrul nutrițional. Și sunt de acord că postul e bine să fie deprins din copilărie. M-am referit strict la acești copii, care am înțeles că sunt flămânzi. Iar unui flămând eu nu îi cer să mai și postească.
Citat:
|
Nu cumva, zicând că ceilalți sunt dogmatici (asta e, invariabil, ceva de rău) ați ajuns dv servul dogmei care nu de la Dumnezeu vine, potrivit căreia o masă trebuie să conțină musai "alimentație echilibrată" ? Și pe ce bază susțineți că o masă echilibrată presupune carne ?
|
În al doilea rând, dogma e una, canonul e altceva. Nu am acuzat pe nimeni de dogmatism. Nu sunt împotriva dogmelor. Chiar le susțin. Nici împotriva canoanelor nu sunt. Consider că rolul lor e să ne ghideze în viața duhovnicească. Sunt, însă, împotriva unui rigorism prin care nu mai transpare dragostea de om.