Citat:
În prealabil postat de Yasmina
Eu inteleg conceptul,adica sacrificiul unei femei care isi calca in picioare satisfactiile personale,nu se pune pe ea in centrul existentei ci pe copii,de aici rezultand si vietuirea langa un barbat cu care nu mai are aproape nimic de impartit,decat poate niste amintiri.
Sunt oameni si oameni,vedem f bine si aici pe forum,explicatiile sunt diverse,cazurile sunt diverse.
Sunt situatii in care tocmai lipsa de atentie,dragoste si comunicarea defectuoasa conduc spre relatii extraconjugale,deci cealalta jumatate nu este chiar nevinovata de starea de boala a cuplului!Aproape intodeauna intervin conflicte emotionale intre parteneri care-i determina sa caute alinare si intelegere la altii;sunt mult mai putine povestile cu libidinosi si obsedati sexual care umbla dupa cantitate.
Totusi am o dilema:cei care inca locuiesc impreuna de dragul copiiilor desi au o viata separata,oare mimeaza atat de bine caracteristicile unui cuplu fericit?Daca nu mimeaza si au activitati separate,oare modelul de"cuplu" pe care copiii il au in fata ochilor nu le va afecta conceptiile de viitor cu privire la cuplu/casatorie?
Cineva mi-a spus odata despre tatal sau rau"este de doua ori mai dureros faptul ca este tatal meu natural,as fi fost mai linistita daca stiam ca este vitreg,caci ar fi fost firesc sa fie rau".
|
''Cea mai inalta lucrare a mintii este neobisnuit de simpla; pentru capatarea ei ai nevoie decat de simplitate si credinta de copil. Dar noi ne-am facut atat de complicati incat tocmai aceasta simplitate este de neatins, de neajuns. Noi vrem sa fim mai destepti, vrem sa-i dam viata eului nostru, nu suferim lepadarea de sine nu, nu vrem sa lucram cu credinta.'' Sf. Ignatie Briancianinov
Arh.Arsenie Papacioc a spus :" merg catre indrazneala si afirm..ce ne-am face noi fara' dracul", si aceasta a fost o complectare la intrebarea unuia ca era chinuit de cel "rosu"
exista intrebarea : de ce!?...sa' fie raspnsul " Daruind vei dobandi ''
"Am vazut pe multi oameni cazand in pacat din pricina vorbelor lor, insa aproape pe nimeni din pricina tacerii" Sf.Ambrozie