Sunt deosebit de folositoare cuvintele Sfantului Vasile de la Poiana Marului privitoare la motivele ce ii determina pe anumiti crestini sa nu rosteasca Rugaciunea lui Iisus:
"primul o atribuie pe aceasta doar barbatilor sfinti si nepatimasi si socotesc ca o astfel de lucrare trebuie sa fie doar a acestora, nu si a celor patimasi; al doilea e lipsa desavarsita de povatuitori si invatatori ai unei astfel de vieti si cai; iar al treilea e inselarea care vine dintr-o asemenea lucrare.
Asadar, primul dintre aceste motive este inept si nedrept, fiindca prima treapta pentru monahii incepatori este tocmai sa-si micsoreze patimile prin trezia mintii si atentia inimii, care este rugaciunea mintii potrivita pentru cei aflati in treapta faptuirii.
Al doilea e lipsa de intelegere si n-are scuza, caci daca nu gasim un povatuitor, atunci in loc de invatator drept avem invatator scrierile.
Iar al treilea este o vatamare de sine; caci prin cele ce invata acestia despre inselare se vatama pe ei insisi prin insesi aceste scrieri pe care le rastalmacesc. In loc sa primeasca aceste scrieri ca o prevenire si cunoastere a inselarii, acestia le gasesc si le primesc drept motive de abatere de la lucrarea mintii.
Ca un comandant militar care, afland de la cineva ca dusmanul i-a pregatit pe drum o ambuscada vrand sa-l invinga printr-o viclenie si o cursa ascunsa, pentru ca nu poate sa se razboiasca cu el pe fata, in loc sa i-o ia inainte, sa atace prin surprindere acea ambuscada si sa ajunga invingator, se infricoseaza fara judecata lasandu-se coplesit de frica acolo unde nu este frica si o ia la fuga acoperindu-se de rusine vesnica la toti oamenii, si mai cu seama in fata imparatului si dregatorilor lui.
Daca insa numai din evlavie si din simplitatea inimii te temi de o asemenea lucrare si invatare, eu insumi ma tem inca si mai mult pentru tine ca pentru unul care te iei dupa basme copilaresti si, de frica de lup, nu mai mergi in padure".
|