[MariS_]

În prealabil postat de dobrin7m

Eu cred că, în general, nu are mare importanţă faptul că oamenii nu sunt întru totul
buni, şi că, de fapt, ei sunt buni. De aceea, este mai bine şi mai sigur să-i socotim pe toţi sfinţi.
Este chiar de preferat unei judecăţi drepte. Este o asceză aici, şi nu degeaba, ci ca să se
împlinească pravila cea bună: întotdeauna să vezi curată faţa aproapelui tău. Noi avem o
zicală: («Ce-i al meu şi-i nespălat este alb»; e o zicală păcătoasă. Trebuie să spunem
altminteri: Ce-i al meu şi e spălat este negru, şi ce-i al altuia şi e nespălat este alb."
Sfantul Teofan Zavoratul

Bag de seama ca de fapt toti suntem la fel. Si cei buni, si cei corecti, si cei blanzi, si cei aprigi. Toti pacatosi.
Asadar fie , fiecare cum l-a lasat Dumnezeu si asa sa se nevoiasca fiecare pentru mantuirea sa. ca toti in final sa ajunga asemenea Lui. Asa cum insusi Iisus ne-a poruncit. Fiti asadar desavarsiti precum Tatal vostru este.

Asa este, sunt de acord cu ce spuneti. Eu cred ca noi trebuie sa fim si corecti si buni, dar bine ar fi sa fim corecti cu noi si buni cu altii si nu invers. A fi desavarsit asa inteleg: sa fii corect cu tine si bun cu ceilalti. Atunci nu te mai poti indreptati singur, caci prin corectitudine fata de altii tinzi mai tot timpul sa te indreptatesti singur. Si "cu masura cu care vei masura, cu aceea ti se va masura!" Esti bun cu altii si Dumnezeu va fi bun cu tine, esti corect cu altii si Dumnezeu va fi corect cu tine (si nu stiu de-ti va conveni asta!). Eu nu spun ca sunt corect, bun nici atat, dar macar caut bunatatea. Dar cum "magarul" e si incapatanat (pe langa ca e prost)... e tare greu...
Si nu uita, mama, sa fii bun!
Har, smerenie si jertfa de sine.