Nu sunt un bun exemplu Raziel,sansele mele de mantuire scad pe zi ce trece.Drumul spre Iad este pavant cu intentii bune si probabil si cu hohote de ras.Probabil imi vor gasi scafirlia peste secole si vor spune precum a spus Hamlet privind la craniului bietului Yorick ,,Alas, poor Yorick! I knew him, Horatio, a fellow of infinite jest, of most excellent fancy.".

Cu toate acestea am o idee fixa,pe care nu o pot argumenta mult prea convingator,nebunia ce ma caracterizeaza fiind motivul principal:eu cred ca Dumnezeu are momente cand rade.Exista si pasaje biblice in sensul acesta, in Vechiul Testament dar acolo motivatia iti cam da fiori. Mereu m-am intrebat cum ar fi rasul lui Dumnezeu.

Well,cam asta ar fi.Si slujba de clovn este buna in asemenea timpuri de criza :)