Citat:
În prealabil postat de lore86
eu merg pe principiul:fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara ta.
De aceea am si ales sa raman.
Principalul motiv a fost unul religios: am vrut o biserica ortodoxa, in care sa se tina randuiala, un duhovnic bun, ne occidentalizat(in sensul ca trebuie sa se tina de randuiala, cu tot ce presupune asta), sa pot vorbi nestingherita in limba mea, sa imi pot vizita manastirile si locurile incarcate de istorie si sfintenie, sa ma bucur de frumoasa mea tara (huiduita de unii).
inca se mai poate pleca dintr-o parte inalta, in curand lucrurile se vor complica.Pr Arsenie spune:cei care vor fi in afara vor vrea sa se intoarca si nu vor mai putea.
Asadar, Draga Laura profita acum de aceasta sansa si intoarce-te acasa. CAci amara e painea printre straini. Si acasa e amara, dar parca are...miros romanesc, si rabzi alaturi de cei dragi tie si rabzi in sfanta Biserica.
Domnul sa te lumineze sa iei hotararea corecta!
o seara cu bucurie,
Lore
|
o intrebare pt Lore:
Ce inseamna mai concret spusele Pr.Arsenie?Si de ce credeti ca lucrurile se vor complica?Doar curioasa!
Pt.Laura:
Cand eu am terminat liceul in Romania,nu s-a intamplat nimic spectaculos!
Parintii mei treceau prin somaj fortat,eram atat de saraci ca mancam in fiecare zi cartofi prajiti(noroc ca-mi placeau la nebunie:)
Cand le-am spus alor mei planurile mele cu facultatea de medicina,au ras ironic(era imposibil in situatia creata deoarece nu era momentul pt a ma putea sustine inca ani buni la studiu!)A fost o tragedie,mi-am promis ca dupa ce va trece furtuna voi studia,cu orice pret!
Cu toate ca nu aveam bani nici pt pantofi,imi faceam cele mai frumoase haine pe care le admirau chiar si cei care aveau bani sa-si cumpere de la designeri.Faptul ca nu aveam bani ma facea foarte creativa dar imi dadea si idei de castig,de exemplu in vacanta de vara am vandut cu profit de 25% lemnele bunicilor!Apoi am inceput sa duc la piata fructe,caci ei aveau prea multe ,care neculese cadeau pe jos si se risipeau.
In primele luni dupa terminarea liceului,situatia era cam roza:ori joburi de nimic pt mine ori joburi bune pt colegii mei care cunosteau pe X,Y,Z.De exemplu o vecina de a mea care terminase un liceu cu profil sportiv, a reusit prin cunostiinte sa obtina un job la cel mai tare industrias de masini al momentului;eu terminasem filologie,cu profil de lb engleza-daca acel job ar fi fost facut public poate as fi avut toate sansele sa-l ocup eu...
Cu toate impotrivirile soartei si cu rasturnari de situatie care mi-au produs numai frustari,am fost bucuroasa sa incep de jos ,sa fac si joburi ingrate(pt unii)pt ca nu prea aveam de ales in perioada aceea.Cu ajutorul divin,am avut situatiile propice care mi-au oferit propulsare profesionala,am avut si sansa de a ma ocupa de studii(mai tarziu decat colegii mei de generatie),insa eu sunt foarte multumita ca a fost asa deoarece aceste lectii grele au facut dintr-o copila naiva,visatoare un om tare care poate supravietui oricand,oriunde!
In strainatate,lucrurile stau altfel:cel putin pustii care termina liceul chiar daca iau joburi DE NIMIC isi pot permite din acestea sa traiasca independenti de parinti,sa-si plateasca chirie,sa aibe masina lor si sa aibe o viata personala!Si bineinteles ca se pot duce si la scoala,programul le permite!
Spuneti-mi unde se intampla asta in Romania???
In Romania sunt studenti si absolventi de facultate care NU au sansa sa obtina un job de vanzator la o firma care are pretentii...