Citat:
|
Ce vezi tu cu ochiul ca fiind erori sau asa ceva, un om induhovnicit vede cu sufletul sau plin de har intelesuri marete, peste imaginatia si mintea noastra.
|
Sau un om induhovnicit navigheaza cu indemanare printre multiplele disonante cognitive cu care trebuie sa se descurce zilnic, asa ca inventeaza cu spor explicatii ad-hoc care sa explice bubele Bibliei, atat siesi cand si celorlalti.
Explicatii pe care, bineinteles, nu e pus vreodata in situatia de a le dovedi, ca doar lumea il crede din oficiu, nu?
Uite, ca afirmatia asta de mai jos, exemplu clar de "scoasa din burta":
Parintele Arsenie Papacioc spune ca raiul e plin de pacatosi pocaiti.
OK. De unde stie? A fost acolo? Are poze? Nume? Ceva, orice, care sa dovedeasca ca nu sunt doar vorbe? Evident ca nu. Dar lumea crede, pentru ca spune ceea ce ei vor sa auda. Marketing de baza.
Spune-mi un pic, daca toti duhovnicii astia au acces la un plan superior de cunoastere, cum de nimic din ce afirma ei nu e destul de clar incat sa poata fi verificat empiric? Ce fel de cunoastere e aia, daca nu poate fi verificata, doar crezuta sau respinsa? Iti spun eu: nu e cunoastere, e fum, asezat in multe perdele, ca nu cumva sa nu se vada ca in spatele lui nu e nimic. Doar sperante si minciuni, care se hranesc unele pe altele.