Citat:
În prealabil postat de AlinB
Ai luat-o razna. Pe bune. Unde ai citit asa ceva pe aici??
Concubinajul e rau, si de spus trebuia sa i se spuna, pentru ca este intr-adevar o problema serioasa si sexualitatea dezordonata este majoritatea relatiilor esuate si multi nu-si dau seama ca de aici pleaca problema.
Ca in cazul asta de exemplu.
Pe de alta parte conteaza cum o spui, tonul prapastios a dl. Zaharia nu cred ca e cel mai bun reper moral iar duhovnicia nu trebuie confundata cu biologia.
Exista cazuri si cazuri si un om nu se va feri niciodata de pacat doar pentru ca UNII pacatosi s-au imbolnavit.
Dar daca iubeste pe Dumnezeu, si intelege ca sexualitatea s-ar putea sa-l faca sa piarda o relatie, nu sa o castige, cu siguranta se va feri.
|
Sfintul Vasile cel mare ne spune : ,,...prieten imi este acela care imi arata greselile mele ".
Pornind de la aceste cuvinte , un frate adevarat cred ca este acela care vazindu-l pe fratele sau ca este/traieste in mare pacat/patimi nu cauta sa-l compatimeasca , sa-i vorbeasca in mod expres frumos si cu menajamente (aviz fraiericilor de serviciu : nu voiesc sa spun ca trebuie sa-i vorbesti in vreun fel mizerabil neaparat !), sa se poarte cu el cu manusi ca nu cumva sa se supere sau sa se streseze mai mult decit este , sa nu-i desvaluie iadul in toata grozavia lui ca sa nu se sperie, sa nu-i pomeneasca de numele pacatelor pe care le-a facut (de moarte - auziti si voi, nu este clar ? pai daca ele insele se cheama ,,de moarte" , noi de ce sa le mascam si sa zicem ca nu este chiar asa, ci ca sunt ,,de viata" ?!- ori strigatoare la cer , ori atit de silnice incit sunt impotriva duhului sfint fiind de neiertat !) ci cauta sa il duca cu mintea si judecata si constiinta sa in stare de luciditate, de trezie cognitiva, prin explicarea faptelor lui , deci cauta sa il readuca in stare de constienta si judecata in iadul pacatelor in s-a coborit singur prin desfatarea in placeri si senzatii trupesti, carnale cind pacatuia, ca astfel vazind de data aceasta lucid grozavia faptelor lui sa stie foarte bine ce a gresit si ce are de facut de axcum inainte ,chiar din aceasta clipa si nu de miine, si nu miorlaieli sau lingusiri .
Altminteri ii iesti frate doar dupa vorbe , si am mai dat acest exemplu pe un thread asemanator .
Gheronii mari (mai ales Cleopa si cei doi Arsenie) erau de neinduplecat cu pacatul , nu umblau cu menajamente , ci te infrunta si te lovea cu vorba tocmai in minte si in suflet tocmai pt.ca sa intelegi clar ca ai gresit rau, ca esti in pericol de moarte pt. ca ai facut pacate de moarte si ca este timpul sa te indrepti cit poti de bine , de profund si de repede .
Unui bolnav de cancer , numai in Romania i se minte de regula starea de sanatate si i se ascunde pina se prapadeste in loc sa i se spuna franc , asa, verde in fata (cum de altfel staruie si marii duhovnici sa procedam) tocmai pt. a avea timp sa se pocaiasca sa se curateasca , sa se spovedeasca si sa se grijeasca punindu-se in regula si rinduiala pt. noul drum ce il are de facut . Nu cu miorlaieli si cu cuvinte frumoase dar mincinoase putem descrie perfect in fata aproapelui iadul in care el din placere si ignoranta s-a coborit.
Pai ce facem , proloagele zilnice nu le citim ? Vieti de sfinti .... nimic ? Am uitat de unde sa luam exemplu , cum sa demascam pacatul si cum sa luptam cu el ? Stam doar la relativitatea arbitrului fiecaruia : mie mi se pare ca ... !!!
Acest subiect deschis de aceasta sora este atit de amplu incit numai un duhiovnic bun (dar bun !)il poate rezolva canonic si daca bine inteles vrea si penitenta .
Aici, cu 3 vorbe ale fiecaruia nu facem mare ajutor decit sa dam sfaturi mincinoase(cei care-si permit cu larghete asa ceva crezind ca fac menajament) in spatele vorbelor frumoase : ma repet, chiar spuneam pe un thread asemanator ca asa procedeaza crestinii care se inchina la mai multi dumnezei (unul la biserica , unul inafara ei , unul la servici , s.a.m.d.) cind aud de un frate inglobat in patimi : lasa mai, nu te necaji, toti suntem oameni , toti gresim ... nu-i nimic , Dumnezeu ce treaba mai are decit sa ne ierte pe noi chiar si prin intermediul netului . Hai , gata , nu te mai speria fara rost !
Diplomatia este stinta satanei , a minciunii si a inselatoriei , a vecsatiilor si a tertipurilor . De aceea este si mult apreciata de cei care se alinta cu ispititorul.
Crestinii marturisesc intotdeauna numai adevarul si dreptatea deoarece ne spune David in Psaltire : ,,... cuvintul Tau este adevarul si dreptatea ta este in veac ! "
Deci , eu asa cred ca este cel mai potrivit, asa am invatat de la duhovnicii barbati in credinta dreapta si consider ca asa este cel mai potrivit : sa spunem fratelui care se zbate in pacate si in patimi in ce stare se afla tot asa cum ii spunem drept si pe fata unui canceros despre ce are tocmai pt. a avea timp sa se pregateasca , sa se pocaiasca , sa se indrepte si sa se intoarca cit mai repede cu fata catre Dumnezeu . Alminteri ne asumam mari riscuri si si pe el il ducem la pieire , vorba aceea : orb pe orb calauzind ... !!
Dar iarasi aviz fratilor neonesti care se reped deobicei , din initiativa lor insasi, la ce este mai rau si nu la bun, ca acest adevar si dreptatea nu se marturiseste zbierind , sa nu intelegeti asa , ori stimbindu-ne la interlocutor sau holbind ochii , ori gesticulind violent !!! Nu fratilor , sa nu va inchipuiti ca dreapta marturisire se face asa ! Se face calm , linistit,cu mult discernamint dara fara a ascunde ceva oricit de mic sau fara a folosi cuvinte inselatoare , ci direct si pe fata !
Numai unii stiu sa implineasca aceste cerinte , numai unii stiu sa spuna lucrurilor pe nume fiind directi si fara menajamente .
Cind s-au savirsit pacatele , s-au savirsit cu menajamente ? Pai atunci , ca stind inaintea lui Dumnezeu , nu se cade sa folosim aceiasi oca pt. aratarea lor si sa nu unblam cu 2 ocale diferite incercind sa pacalim fratii , fara voie de multe ori, dindu-ne grozav de gingasi si de prietenosi si de indulgenti, acolo unde nu este cazul ? cum ca nu este chiar asa de rau cum ti-a zis un hala ! Ei, lasa ca se indreapta lucrurile si ca Dumnezeu ce alta treaba mai are decit sa tot primeasca emailuri de iertare din gura noastra ... ca din fapte 'om vedea noi cind ne indreptam .
Necazurile sunt pe noi cit casa si noi stam la indoiala daca o fi chiar asa de rau cum zice un apucat sau mai merge ceva , ceva ... !
Mai bine sa se supere sora si sa se infioare si sa se cutremure dar sa se opreasca de la pacate si sa se indrepte decit sa creada ca de, asa se intimpal in epoca asta moderna la fetele ,,serioase" si ca mai toate au patit la fel si ca in timp isi va gasi si ea norocul si totul va fi bine pina la urma !
Da se poate proceda si asa , dar aceasta nu este marturisire crestina , ci masluire necrestina !
Evident , am marturisit doar parerea mea intima !