În prealabil postat de Ana_Maria
Urma sa ma casatoresc cu persoana iubita cel tarziu anul viitor.Pe modelul actual al relatiilor moderne, ne-am mutat impreuna. Nu ar fi fost asta o problema, pentru ca ne intelegeam foarte bine, ca familie, daca pot sa spun asa. Greseala noastra ne-am angajat impreuna, pe acelasi proiect, la aceeasi firma. Practic, la serviciu ar fi trebuit sa fim colegi, in timpul liber, un cuplu. Am amestecat borcanele si din cauza serviciului am inceput sa ne certam. La un moment dat, in viata lui a aparut o femeie de moravuri usoare, pe care eu nu am bagat-o in seama la momentul potrivit. La ultima cearta, pe motiv neintemeiat ( a recunoscut ca a exagerat si ca nu avea dreptate) s-a dus la ea. Si de atunci cam sunt impreuna. Certurile noastre nu aveau niciodata un temei, ci erau niste exagerari, suparari de moment, sau din cauza programului foarte incarcat si stresului acumulat in timp ( noi fiind studenti, ultimul an, amandoi).
Parintii lui sunt foarte suparati, au incercat sa il faca sa acorde o sansa relatiei noastre, mai ales ca eu mi-am schimbat si serviciul, dar el e cu ea. Stiu ca tine inca la mine si ca e doar o ratacire de moment. Ar vrea sa se intoarca la mine, dar e prins momentan intr-o "relatie", sau cel putin asa spune el (adica e cu ea). Incerc sa il fac sa renunte la ea, dar nu vrea. Dati-mi un sfat, ce as putea sa fac ca sa il determin sa renunte la ea si nu neaparat sa se intoarca la mine. Am incredere in Dumnezeu si stiu ca el ne va lumina calea, dar atata timp cat e langa ea, el se autodistruge (e tot timpul obosit, miroase a fum de tigara, desi el nu fumeaza, ea da), ceea ce nu facea cand eram impreuna, oricat de greu ne era.
|