Citat:
În prealabil postat de AndreiM
Ai libertatea sa nu mananci. Nimeni nu te obliga, dar daca nu mananci mori. La fel, daca nu esti langa Dumnezeu mori incet in interiorul tau, fiind prada acestei lumi. Dumnezeu a zidit omul sa fie cu El, pentru ca in El gasim mantuirea. Daca ne despartim de el, asa cum daca ne despartim de mancare, apa sau aer, murim. Prin murim vreau sa spun ca nu gustam din nimic ceresc, nimic din Imparatia Cerurilor.
|
Da. Dacă nu mănânc mor. Dar principiul acesta nu cred că poate fi aplicat și în ceea ce privește mântuirea. De ce credeți că nu gust nimic ceresc dacă fac fapte bune? Dacă îmi doresc binele? Cu ce schimbă credința asta? Cu absolut nimic. Problema am pus-o în felul următor: de ce un om cu fapte bune, fără credință e amenințat cu iadul în timp ce un om credincios are șansa mântuirii? E absurd.
Citat:
|
Daca nu crezi in Dumnezeu, nu vrei sa ai de-a face cu el, atunci te afli in incapacitatea de a primi darurile Sale. Pur si simplu nu ai putea fi langa lumina Sa, nu ai putea sa gusti din Raiul cel duhovnicesc. El vrea sa te puna in Rai, el vrea sa iti dea toata dragostea, toata bunatatea dar tu necrezand in El si nevrand sa Il ai in inima refuzi toate astea.
|
Să fim serioși. Iisus e departe de tabloul pe care-l zugrăviți aici prin cuvinte. Să vă amintesc că el spune că însuși el va fi cel care-i va lăsa pe alții în întunericul cel mai din afară, unde va fi scrâșnirea dinților? Deci nu vrea oricum să mă pună în Rai, ci condiționându-mi credința, încălcând libertatea pe care el mi-a dăruit-o. Asta e ideea.