Citat:
În prealabil postat de vintage
Adesea uit ca nimic nu sunt, nimic nu pot fara Domnul Hristos. Si ma zbat in neputinte obositoare increzandu-ma cu mandrie in puterile mele, imi fac planuri si construiesc palate de nisip.
Abia apoi, cand ma opresc, istovita, vad bratele lui Hristos intinse, atunci ii aud in minte cuvintele:
"Veniti la mine toti cei truditi si impovarati si Eu va voi da odihna."
Asa este Domnul pentru mine:
" Domnul este întărirea mea și scă*pa*rea mea și izbăvitorul meu. Dumnezeu este ajutorul meu și voi nădăjdui întru Dânsul: Apărătorul meu și puterea mântuirii mele și sprijinitorul meu."
|
In postarea mea am spus ce este Hristos pentru mine. El chiar este ceea ce am spus dar nu pentru ca Il rog permanent sa fie ci pentru ca El vrea si fara sa-L rog eu. De multe ori incep o lucrare si uit sa-i cer sa-mi fie ajutor, sprijinitor. Dar pe parcurs intalnind obstacole imi amintesc de El si ii solicit ajutorul sau alteori abia la sfarsit cand vad lucrarea bine facuta, dupa ce ma umflu bine in pene, imi vin in fire si realizez al cui estge meritul. Domnul are rabdare cu mine. Multumesc Domnului.
Intrebarea era, de fapt, "ce loc ocupa Hristos in inima noastra" si nu am raspuns.
Nici acum nu dau raspuns la aceasta intrebare pentru ca daca as face-o, fie as produce sminteala
Raspund, insa la intrebarea "ce loc mi-as dori sa ocupe Hristos in inima mea":
As vrea ca Hristos sa ocupe toata inima mea.
-Adica sa-l pot iubi pe Hristos mai mult decat pe copii mei, sa am puterea de a renunta la locul de munca si la salariu pentru Hristos, sa pot renunta la toate grijile lumesti pentru Hristos.
Dar nu pot nimic din toate astea. Atunci? ce loc ocupa Hristos in inima mea?