Si bunica se ruga, mai ales in miez de noapte, cu lumanari aprinse, si rugaciunea ii era ascultata, pentru ca era om drept, foarte credincios si sufletist.
Multumita rugaciunilor ei de mijlocire catre Dumnezeu si sfinti, familia noastra a scapat de multe necazuri si eu am luat multe examene.
Totusi, odata, cineva din neam a indemnat-o sa se roage si pentru fiul ei, care era cam pierde-vara, bunica l-a pus pe pomelnic, la manastire, dar preotul i-a spus: nu pot sa il pomenesc pe X, ca mereu il are pe necuratul in gura! De unde stia respectivul ce nici macar bunica nu stia...
Tot ea m-a invatat ca prin rugaciune, poti sa intorci si un om de la moarte la viata (de exemplu, pe bunicut, care a supravietuit miraculos si datorita rugaciunilor ei), dar numai daca asta e voia lui Dumnezeu.
In adolesecenta mea, m-am inteles cu cineva sa ne rugam impreuna pentru un om mai ateu de fel, pe care il iubeam amandoua. Dupa luni intregi, am si avut un mic rezultat: respectivul a fost vazut facandu-si o cruce, lucru inedit. Dar mai mult de atat nu stiu daca am reusit, desi pana astazi cred ca il pomenim amandoua...
__________________
Pe noi inșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
|