Citat:
În prealabil postat de cristiboss56
Oricand , oriunde , si de cate ori putem !
|
Frumos spus! Scurt, concis si la obiect.
Daca Dumnezeu e prezent in viata noastra tot timpul si peste tot (oricand si oricunde), macar pentru faptul ca inca traim, din mila Lui, chiar daca noi nu-i constientizam/simtim prezenta din cauza pacatelor noastre, atunci sintem datori si noi sa fim prezenti in fata Lui tot timpul si oriunde ne-am afla (oricand si oriunde), prin rugaciune (vorbirea cu El). Asta ar trebui sa fie starea noastra fireasca, a lui Adam cel dinainte de cadere, cel din Rai, care vorbea cu Dumnezeu. Spre asta ar trebui sa tindem si sa ne nevoim, daca ne dorim sa ajungem din nou acolo impreuna cu Dumnezeu. Nu starea lui Adam de dupa cadere, cel ce s-a ascuns de Dumnezeu si nu i-a mai vorbit neintrebat.
Doamne Iisuse Hristoase, miliueste-ma pe mine pacatosul!
Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ne pe noi!
.