Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
În postarea dv cu numărul 17 de pe acest topic vorbiți de "sute de persoane într-o singură zi". Iată că deja sutele de condamnați au coborât la 183.
Dar, așa cum ați observat, această condamnare s-a lăsat cu anchetă papală, în urma căreia zelosul inchizitor a fost eliberat din funcție. Nu că hotărârea sa nu ar fi fost justă și cei condamnați de el nu ar fi fost cu adevărat eretici. Dar Biserica e neobișnuită cu procese care durează o săptămână. În general, procesele de acest fel durau mult, luni și chiar ani. Inchizița a fost și atunci și este și acum de o admirabilă minuțiozitate în conducerea anchetelor. Eu pot să îl întreb pe Inchizitorul Șef ceva legat de credință, la care el își rezervă timp să răspundă: doi ani. La aceeași întrebare, Sfântul Oficiu răspunde în "numai" șase luni dacă cel care o pune este episcop: asta înseamnă că...Inchiziția se grăbește. În sfârșit, între momentul pronunțării sentinței și execuția propriu-zisă se obișnuia să se lase condamnatului timp suficient de reflecție: unii retractau, se converteau în inima lor și erau iertați. Să nu uităm că scopul principal al pedepsei este, la urma urmei, îndreptarea celui care a greșit lui Dumnezeu.
|
Tocmai de asta nu trebuie omorat pentru a-i lasa suficiente zile de trait ca sa se indrepte. Probabil ca Papei ii ia doi ani sa raspunda la o intrebare, dar unui "eretic" poate ii ia o viata intreaga sa inteleaga. Dumnezeu are putere sa ia viata ereticului, deci daca il tine in continuare in viata inseamna ca inca nu exclude in mod definitiv posibilitatea ca el sa se indrepte. Ca atare, criminalii vor da socoteala in fata Lui pentru ca i-au taiat sansele de indreptare omului respectiv prin ducerea la moarte.