Citat:
În prealabil postat de alinuu
sa zicem ca m-am rugat la Dumnezeu pt ceva...!in urma rugaciunii facute cu credinta Dumnezeu mi-a dat mai mult decat acel ceva,mi-a dat ceva ceea ce nu ma asteptam,ceva care m-a facut cel mai fericit om de pe pamant!dar,din necugetare,nestiinta,nejudecata,mi-am batut joc de tot,de toata munca lui Dumnezeu,si am pierdut tot!daca regret,daca ma caiesc,daca imi pare rau pt ceea ce am facut din nestiinta si ma rog in continuare la Dumnezeu oare imi mai da acel lucru?astept pareri,opinii...
|
Ceea ce spui mă duce cu gândul la dreptul Iov. După ce Dumnezeu i-a dat tot ce își putea dori un om pe lumea asta - familie numeroasă și iubitoare, averi mari - diavolul, vrând să arate că sufletul său e legat de acestea și nu de Dumnezeu, primește îngăduința să îl lipsească de toate. Și rămâne Iov singur (familia îi moare sau îl reneagă), sărac, bolnav... vai de el. Dar de Dumnezeu tot nu s-a dezis, ci a continuat să-L iubească și să-i mulțumească și pentru ce i-a dat, și pentru ce i-a luat: „Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat”. Toate sunt ale Sale, nimic nu ni se cuvine și de nimic nu trebuie să ne atașăm; doar de El.
Apostolul Pavel zice, în sensul ăsta: „Cel ce are să fie ca și cum n-ar avea”.
Așadar, atunci pierderea a ceva ce iubești foarte mult e o încercare a credinței și a iubirii de Dumnezeu. Atunci, abia, vedem cât de reală e legătura noastră cu El.