Citat:
În prealabil postat de georgeval
Trebuie sa corectez. Nu cred ca rugaciunea in cazul religiei budiste inseamna dialog cu un TU.
|
.
Este tot o conceptie gresita cu privire la budism, raspandita cu si fara intentie, care prezinta viziunea budista asupra Lui Dumnezeu ca fiind "impersonala".
Este un aspect care il voi lamuri dupa ce prezint generic "rugaciunea budista":
Rugaciunea budista in principiu este structurata astfel:
rugaciunea preliminara :
- refugiul in Dumnezeu
- cugetarea in adancul inimii asupra iubirii pentru toate fapturile
- cererea binecuvatarii si harului
- spovedania in fata Lui Dumnezeu cu cele patru forte launtrice mentionate anterior
rugaciunea pentru har:
Este sustinuta de practica
“schimbarii sinelui” – ( Lojong) – pentru a ajunge sa-l iubeasca pe aproapele ca pe sine insusi.
- inchinaciunile
- ofrandele exterioare
- ofrandele interioare
- ofranda rugaciunii
- cererea imputernicirilor in duh
- rugaciuni catre Sfinti
- cererea binecuvantarii
rugaciunile inimii
Deabea dupa ce credinciosul este imputerncit cu har se poate angaja in rugaciuni similare cu cele isihaste.
Mintea se coboara in inima progresiv si se roaga acolo.
Aceasta etapa se numeste cea de
desavarsire .
Rugatorul prin forta harului curateste suflurile abisale ale inimii.
Sunt in principiu cinci nivele.
- izolarea “vorbirii inimii” de miscarile impure - cu o rugaciune similara celei isihaste
- ascunderea mintii in inima, este un nivel si mai profund
- corpul de slava
- lumina lina
- unirea