Citat:
În prealabil postat de George.m
Frica de Dumnezeu aduce pocainta in inima noastra. Iar de Hristos nu ne putem apropia altfel, decat in stare de pocainta, avand constiinta ca nu suntem vrednici de El, ci de osanda, de chinul cel vesnic, de scrasnirea dintilor, de intunericul cel mai din afara.
Frica de Dumnezeu aduce omului inaintea ochilor sai ceea ce merita: iadul. Insa nu spre deznadejde, ci spre pocainta, spre venirea intru sine, spre parasirea vietii celei mincinoase.
Ce bine ar fi daca am dobandi una dintre cele trei virtuti! Dar, din nefericire, de prea multe ori suntem netematori de Dumnezeu, putin credinciosi si lipsiti de dragostea cea adevarata.
|
Inteleg George. Cunosc cele doua sensuri ale fricii de Dumnezeu pentru cei incepatori -teama fata de consecintele pacatelor si pentru cei progresati- teama de a nu pierde starea de fericire la care au ajuns. (Ascetica si mistica), dar ma gandeam la indemn si la traducere. Multumesc pentru lamuriri.