[ALEXANDRU ANASTASIU]

Pentru sfântul Ciprian, Biserica este una, sub preºedinþia unui episcopat
unul. În loc de a recunoaºte în episcopat vreun grad ierarhic, el afirmã cã
episcopatul este posedat într-un grad egal de cãtre toþi aceia care au fost investiþi
cu dânsul. Astfel, unitate ºi egalitate în apostolat; unitate ºi egalitate în
episcopat, atare este doctrina expusã de sfântul Ciprian ºi admisã, în timpul sãu,
de toatã Biserica occidentalã care l-a recunoscut de doctor foarte ortodox, ºi
care a venerat operele sale precum ºi persoana sa. Dacã vreo reclamaþiune s-a
ridicat contra opiniei sale relativ la botezul ereticilor, niciodatã nu s-a fãcut cea
mai micã obiecþie contra doctrinei sale asupra Bisericii. Copiºtii, mirosind cât
de mult aceastã doctrinã era contrarã papalitãþii, ºi neputând sã îi conteste
valoarea, au falsificat opera lui Ciprian; dar erudiþia a descoperit ºi semnalat
fraudele lor. ªi apoi, falsificatorii nu au fost abili, cãci intercalãrile sau glosele
lor fac un efect atât de disparat în totalitatea raþionamentelor sfântului doctor,
încât este imposibil de a nu zãri, la prima cãutãturã de ochi, falsitatea. Cu toate
silinþele unor teologi, rãmâne lucru înþeles cã doctrina egalitãþii în apostolat ºi în
episcopat exclude cu necesitate orice distincþie între apostoli ºi între episcopi.
Este foarte evident cã sfântul Ciprian nu voia nicicum sã vorbeascã de
distincþiile onorifice sau de prerogativele pe ce Biserica putea sã stabileascã
printre episcopi. El nu avea în vedere decât apostolatul ºi episcopatul în
constituþia lor divinã.
Dacã sfântul Petru s-ar fi bucurat de o onoare ºi de o autoritate
superioare printre apostoli, Ciprian ar fi spus-o citând textele evanghelice care
se raportau la el. În loc de a deduce o atare idee, el afirmã egalitatea apostolilor.
Dacã, în episcopat, episcopul Romei s-ar fi bucurat de o superioritate
oarecare, sfântul Ciprian ar fi menþionat-o când a vorbit despre episcopat. Dar,
el afirmã contrariul învãþând în privinþa aceasta egalitatea episcopilor. Ilustrul
doctor, întemeindu-se pe textele: Tu eºti Petru ºi Paºte oile mele, neagã cã
sfântul Petru sã fi posedat prerogative superioare celor ale celorlalþi apostoli. El
neagã prin urmare cã aceste prerogative pretinse sã fi fost transmise unui
episcop în particular; el neagã, afirmând egalitatea episcopilor, prerogativele
reclamate în favoarea unui episcop oarecare.
În restul operei sale, Ciprian se apleacã sã facã înþelese condiþiile ºi
necesitatea unitãþii în Bisericã.
WLADIMIR GUETTÉE, Papalitatea eretica
9
Aici era cazul de a indica centrul vizibil al acestei unitãþi, dacã, întradevãr,
el ar fi recunoscut un atare centru. Dar el (centrul) nu era inventat în
timpul sãu. El nu menþioneazã asadar nici pe episcopul Romei nici pe Biserica
romanã. Centrul unitãþii Bisericii este, dupã sfântul doctor, uniunea tuturor
membrilor în mãrturisirea aceleiaºi credinþe, totdeauna conservatã în Biserici.
Toþi cei care se separã de aceastã credinþã devin eretici ºi schismatici, ºi nu mai
aparþin Bisericii.
Episcopatul care prezintã în Bisericã are datoria de a menþine aceastã
unitate ºi de a o apãra dacã ea este atacatã, menþinând ºi apãrând credinþa anticã
ºi apostoleascã a Bisericii.
Dacã ar mai conserva cineva vreo îndoialã în privinþa interpretaþiunii ce
sfântul Ciprian a dat textelor evanghelice relative la sfântul Petru, ºi în privinþa
interpolãrile al cãror obiect a fost cartea sa, va fi de ajuns de a citi acest pasaj
din epistola sa a douãzeci ºi ºaptea:
„Domnul nostru, ale cãrui precepte ºi avertismente suntem datori a le
observa fundând onoarea de episcop ºi baza (sau raþiunea ratio) Bisericii Sale,
se exprimã astfel în Evanghelie, adresându-se lui Petru: „Eu îþi zic cã tu eºti
Petru, ºi pe aceastã piatrã voi zidi Biserica mea, ºi porþile iadului nu o vor birui
pe ea; ºi îþi voi da cheile împãrãþiei cerurilor; ºi oricâte vei lega pe pãmânt vor fi
legate în ceruri; ºi oricâte vei dezlega pe pãmânt vor fi dezlegate în ceruri”. De
acolo, prin greutãþile timpurilor ºi succesiunilor, au decurs: ºi hirotonia
episcopilor, ºi baza (ratio) Bisericii, aºa încât Biserica o sã fie stabilitã pe
episcopi ºi orice act al Bisericii sã fie guvernat de aceiaºi prepoziþi”.
Acest text este tras dintr-o epistolã în care Ciprian revendicã drepturile
episcopatului pentru guvernãmântul Bisericii. El nu putea sã declare mai lãmurit
cã, în textele evanghelice relative la sfântul Petru, nu era nimic personal pentru
acest apostol, cã cuvintele ce i se adresaserã priveau pe colegii sãi tot aºa ca ºi
pe el. Sfântul Ciprian explicã astfel însuºi tratatul sãu despre unitate ºi leapãdã
interpolãrile romane.
Astfel era doctrina sfântului Ciprian ºi a întregii Biserici occidentale în
secolul al treilea.
Va urma cu:
În secolul precedent, Tertullian,