"adun imprastiatele fragmente
aripi smulse ingerilor cu zambet impietrit
oricarei sperante dintre limbile clopotului
jelind
rutina zilei care sunt
strecurata esenta nestiuta paharului
amar fior vitraliilor capricioasei sticle
colorate cioburi spalacite
raze tesutelor cuvinte necuvinte
atingeri iubirii dintre piatra si celestul
cioplitor

prin parcul aleilor pavate cu regrete
nu se zaresc decat urme
imperfecte
tente directiilor dintre gurile noastre
ingemanate arteziene
dansandu-si umezeala
prefiguratelor lacrimi obrazului inert
ce ne transforma in pasari
inchipurii ca ingerii nu mor............."

C.N.