Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
Noi avem o imagine inversată în privința ispitei. Noi credem în secvența: "mai întâi ispita, pe urmă păcatul", astfel transformând, în mod eronat, ispita în cauză a păcatului. În realitate, Ispititorul nu este decât complicele nostru. Cauza păcatului suntem noi înșine. Ispita nu vine fără ceva care să o favorizeze. Să ne amintim Păcatul Strămoșesc, paradigmă a oricărui păcat. Dezastrul nu începe odată cu ispitirea Evei de către Șarpe. Dezastrul începe cu o secvență mai devreme: Eva se plasează, mai întâi, într-o situație periculoasă. La început, o vedem pe Eva singură în fața pomului interzis. Șarpele vine DUPĂ aceea. Ispita e favorizată mereu de noi: Eva se afla într-un loc în care nu trebuia să se afle. Noi, de câte ori ne plasăm în situații periculoase, ca apoi să aruncăm vina pe ecuația "păcat = ispită plus slăbiciune", ori chiar, reducând la zero slăbiciunea, pe ecuația "păcat = ispită", așa cum a făcut Eva, care a dat vina pe Șarpe ?
Când întârziem asupra unor situri pe care nici nu ar fi trebuit să le deschidem, suntem asemenea Evei, singură în fața pomului interzis. Șarpele va veni negreșit, că ăsta e jobul lui. Când venim noaptea acasă, la ore târzii, după un șpriț prelungit sau o discotecă, suntem asemenea Evei. Când intrăm într-un cazinou, nu, nu ca să jucăm banii copiilor noștri, ci doar ca să ne uităm, suntem asemenea Evei, într-un loc în care nu ar trebui să fim. Când acceptăm invitația a doi sau trei eretici de a merge împreună la o "sesiune de studiu biblic", noi neavând suficientă pregătire apologetică și nefiind de curând întăriți de Sf Taină care asigură scutul credinței, suntem asemenea Evei.
Vedeți, deci, cât de puțin ne-am schimbat !
|
Dumneavoastra de dragul sublinierii unui adevar (nu merge in locurile unde poti fi ispitit!) incercati sa contraziceti dinamica ispita-pacat.
Invatatura pe care o putem extrage din postarea dumneavoastra este:
- sa ne ferim de locurile in care putem fi ispititi: o discoteca, o biserica eretica (greco-catolica, de exemplu), un cazinou sau un alt local rau famat. Sunt de acord, este o invatatura buna.
Dar aceasta nu desfiinteaza dinamica pacatului descrisa in Iacov 1:14,15
Ci fiecare este ispitit când este tras și momit de însăși pofta sa.
Apoi pofta, zămislind, naște păcat, iar păcatul, odată săvârșit, aduce moarte.
Ideea este ca poti fi ispitit chiar daca nu te duci in locuri rau famate.
Poti fi ispitit si in timpul slujbei dintr-o biserica ne-eretica (ortodoxa sau lutherana, de exemplu
)
Ispita vine prin intermediul simturilor noastre. Ispita nu este pacat.
Exista un timp clar delimitat intre ispita si pacat: momentele in care omul este atras si momit. Daca omul in loc sa respinga, raspunde ispitei si cocheteaza cu ea, atunci pofta zamisleste. Acest verb, a zamisli, este foarte interesant in acest context. Este timpul in care se concepe si se da nastere unui copil. „Copilul” pe care pofta il zamisleste este pactul.
El va aparea daca omul nu respinge (cat mai repede) ispita.