Citat:
|
În prealabil postat de cristiboss56
Copiii nicaieri nu trebuie sa ne deranjeze, pentru ei traim si ei sunt schimbul nostru de maine. Un om ursuz si cu sufletul intinat are o atitudine ostila fata de copiii. Ce deranjeaza, nu copilul in sine ci educatia lui. Un copil agitat din cale afara, rasfatat peste masura, galagios din cale afara, este rezultatul unei lipse de educatie corespunzatoare. Nu copilul trebuie condamnat ci parintii lui . Pe copiii noi ii formam si nu invers. Revenind, orice copil este bine venit in Casa Domnului si daca s-ar putea in numar cat mai mare, dar parintii sa nu -si uite menirea si obligatiile lor, de primi invatatori -educatori.
|
Fata de un copilas trebuie sa manifesti mai multa toleranta. Nici un parinte nu poate educa un copil mai mic de un an sa taca in biserica, nu are cum. Se intampla ca fetita mea cand era mai mica, sa se sperie uneori la Sf. Impartasanie, si sa planga. Mereu am fost jenata stiind ca deranjam, insa nu am avut ce sa fac. Pur si simplu am ales sa merg la o biserica de parohie (unde nu este aglomerat) sa impartasesc copilul tocmai ca sa nu deranjez. Asta in loc sa continui sa-mi duc copila sa primeasca la Catedrala Impartasanie arhiereasca, asa cum obisnuiam. Copiii peste un an, poate chiar doi ani pot fi educati, ca inteleg, dar cu un bebelus ce faci? Chiar daca stai afara cu copilul, desi nu se poate mereu, tot se poate speria de multime, plictisi, etc si tot este posibil sa inceapa sa planga sau sa vorbeasca/gangureasca in biserica. Fetita mea are acum 1 an si 4 luni si canta dupa preoti :), asa ca atunci cand parintele sfarseste rugaciunea, fie-mea continua sa cante si eu nu pot sa o oblig sa taca, nu am cum.