[florin.oltean75]

Am citit explicatiile sugerate in hyperlinkurile ortodoxe, insa acestea nu dezvaluie intelesul profund lucrativ al acestei micro-rugaciuni.

Cei care au incercat sa elucideze intelesul acesteia,
poate au lucrarea duhovniceasca,
insa explicatiile lor nu sunt limpezi… nu pun punctul pe i – osciland meandric in jurul esentei.


Rugaciunea Tatal Nostru condenseaza toata stiinta spirituala in cateva propozitii.

Exprima toate intelesurile necesare mantuirii.

Nu este cu nimic mai prejos fata de cele mai adanci intelesuri budiste.

Ea pare simpla, dar de fapt ascunde in sine toata bogatia intelepciunii dumnezeiesti.

Daca avem intelesurile profunde ale fiecarui stih,
Duhul se coboara in inima cu repeziciune si din abundenta.

Atunci putem gusta cat de bun este Domnul,
si vom cunoaste atunci ce este, in aspectul subtil, “painea spre fiinta”.

“Sfinteasca-se Numele Tau”

Intentia fundamentala a acestei expresii actionale este aceea de a produce o profunda transformare in mintea celui care se roaga, in sensul unei purificari supralumesti a acesteia.

Adica, numele Dumnezeu (sau alte expresii care-L desemneaza –Iehova, Iahve…., nu conteaza) cand este pronuntat mental sau verbal sa permita intelegerea suprasensibila sau supranaturala a naturii Tatalui.

Numele Lui Dumnezeu nu este ‘sfintit’ in constiinta noastra atata vreme cat iL uzitam dar nu-L vedem sau nu intelegem cu ochii mintii natura Tatalui Ceresc.

Cuvantul “Dumnezeu” este inteles diferit, de la constiinta la constiinta, functie de puterea de patrundere a fiecaruia si vigoarea virtutii.

Insa, probabil, in majoritatea cazurilor acesta nu este sfintit.

Daca nu este sfintit, nici nu are putere.

Asa ca tot urcusul nostru spiritual este de fapt o sfintire progresiva a numelui Lui Dumnezeu in propria noastra constiinta.



Intentia colaterala a micro-rugaciunii este si dorinta ca in adancul inimii tuturor oamenilor, numele Lui Dumnezeu sa fie sfintit iar acestia sa se impartaseasca astfel de vederea Lui.

Este aspectul altruist al rugaciunii unit indestructibil cu intelesul bazal - ambele sustinute de dragostea de oameni si fapturi.

Suplimentar, cand spunem “Sfinteasca-se Numele Tau” trebuie sa avem si intelegerea intentiei primordiale divine careia se subordoneaza toate caile si nevointele spirituale din ceruri si de pe pamant.

Vointa dumnezeiasca care pune in miscare toate energiile divine este aceea de a aduce toate fapturile la inaltimea Cunostintei.

Din aceasta perspectiva, episodul Isus este o particularitate, pentru ca acesta se subordoneaza si este un produs al Vointei Tatalui.

Asa ca avem nevoie cateodata sa cugetam la Cauza Cauzelor – Vointa Tatalui sau alteori la Efectul Mantuitor – Dragostea Jertfelnica a Fiului.

Avem astfel si perspectiva corecta – vointa atotpatrunzatoare dumnezeiasca, dar si cauza proxima a mantuirii – Isus.