Totusi cred ca apostolul face un amestec intre invierea mortilor (care nu mai au trup) si invierea viilor (care au trup) considerind ca toti sintem morti fie vii fie morti si trebuie sa inviem cumva la o viata mai spirituala poate chiar la desavirsire.(oare?) In conditiile in care nu spune nimic de ridicarea la cer sau rapire.
Apoi de ce imparatim cu Hristos doar miile de ani in conditiile in care inviem spre viata vesnica? dupa miile de ani ce facem?
Si unde inviaza mortii care nu inviaza decit peste miile de ani ?
Si de ce peste miile de ani din moment ce in locuinta mortilor timpul nu are valoare, din moment ce nu se intimpla nimic in moarte? Nu e loc pentru toata lumea? Sau unii sint fericiti caci invie spre viata vesnica si altii mai putin fericiti ca nu se stie spre ce invie dar totusi invie? spre ce invie?
Apostolul zice cuiva ca este o taina insa taina pentru cine? Pentru cel care asculta si probabil nu stia sa citeasca profetiile VT?
Findca si din VT rezulta ca vom fi "albiti si lamuriti" si ca vom avea corpuri de slava -adica aura duhului sfint. Cei care vor trai se vor numi sfinti.
Deci una e invierea mortilor morti alta e sfintirea, albirea si lamurirea viilor ramasi in viata dupa Judecata.
Se stie ca dupa moarte sfintirea- procesul desavirsirii se opreste , doar in viata poti creste spiritual trecind prin lectii, incercari, patimire, traire adinca si binecuvintari, in moarte este doar repaus - odihna de muncile vietii.
Chiar spunea un verset ca mortii nu se desavirsesc.
Iar daca nu esti desavirsit ca sa te ridici la cer cu trupul atunci fiind mort ca sa poti ajunge din urma pe cel arhant trebuie sa inviezi traind iar pe pamint -mai repede in vremurile fericite promise sau abia peste mile de ani.
|