[vsovivi]

Avortul este musai vina bărbatului, femeia în orice condiţii e mult mai puţin vinovată, şi dacă citim din VT vom înţelege cum dăruia Dumnezeu copiii, inclusiv pe Domnul nostru Iisus Hristos şi Cuvântul lui Dumnezeu. Trebuie să învăţăm şi din Scriptură în Duhul.

Ca să ai o vină cât mai mică în conceperea copiilor, adică să nu ajungi ucigaş al propriilor tăi copii sau femei ori să cazi în malahienism ocular şi auditiv, trebuie să fii foarte atent la două lucruri esenţiale în dragostea ta:

1. Să-ţi dai seama dacă femeia respectivă cu care te vei împreuna vrea să aibă copii cu tine, şi dacă vrea sigur să-i dăruiască Domnului sau să-i crească ea în tradiţie creştin ortodoxă românească străveche sau dacă nu cumva ar vrea doar să se laude cu copiii şi să-i crească cu nepăsare şi pentru orgoliul personal al ei sau al tău după tradiţia gLumii... şi ca bărbat trebuie să simţi, să-ţi dai seama, să înţelegi şi nu să abuzezi ca să afli, sau să dezbaţi subiectul distrugând sentimentul căci dragostea curată ştie fără să facă rău şi fără să judece sau să se răzbune sau să şantajeze sau să ameninţe,.. ci gândindu-se doar la păzirea poruncilor şi nu la pătimăşia minteresului personal, şi aşa ea ştie.

2. Dacă eşti convins că femeia ta nu va dori să avorteze şi că va lupta pentru viaţa copilului ei cu spirit de sacrificiu întru credinţă chiar trecând peste sfaturile medicale rele ale celor ce vor să vă rezolve prea uşor problema ce o să apară abea apoi tu ca bărbat trebuie să te gândeşti dacă vrei cu adevărat ca să fii un tată-frate pentru viitorul copil, şi dacă eşti convins că ai şi tu acelaşi spirit de sacrificiu ca mama şi că-l vei păstra în tine pe tot parcursul vieţii, jertfă de sine pentru cei mici şi nevinovaţi şi neputincioşi ca să-i aperi de rău, abea apoi poţi îndrăzni să ceri Domnului să-ţi descopere dacă El chiar doreşte un copil de la tine, recunoscând cu supunere tu ca fiind El Tatăl suprem al copilului şi al nostru ca şi creştini. Căci El dăruieşte sufletul fiecărui copil şi-i poartă de grijă dar îl dăruieşte ca să te bucuri tu şi ca prin copii să vină un pic de mântuire şi lumină în familia respectivă căci Împărăţia Cerurilor este a celor asemenea copiilor cuminţi.

Iar dacă aceste două lucruri le ai lămurite în mintea şi în sufletul tău, ca bărbat, abea atunci poţi lăsa dragostea curată şi nevinovată ca să aducă un copil la Viaţă, un om care să slujească înaintea Domnului...

Altfel vei avea probleme ulterioare şi te vei trezi responsabil de moartea copilului sau a femeii sau a ta din pricina că nu te-ai ştiut păzi la timp de ceasul rău, de ispită, de sminteală... crezând cu credulitate că va fi bine deşi nu are cum să fie bine dacă nu te păzeşti la timp, în chiar clipa care cere smerenie şi umilinţă şi înţelepciune în loc de mândrie şi credulitate prostească şi îndrăzneală nebună care minţindu-se pe sine, amăgindu-se şi mituindu-se crede că v-a scăpa uşor hazardându-se în speranţele deşarte ale gLumii că va avea lumea grijă de copil.

Şi ce o să faci cu un copil sau mai mulţi care vor îngroşa armatele lui antichrist prin baruri şi bordeluri şi prin cluburi de lupte sau toată ziua pe stadion la meci hulind şi înjurând şi urlând ca bezmeticii, asta în cel mai bun caz căci poate ajunge hoţ, violator de copii, criminal, nebun necredincios, răutăcios, viclean, ascuns, egoist, zgârcit ori celebru aşa ca mine ori mai rău.

''Paza bună trece primejdia rea'', adică rugăciunea către Domnul şi la vreme pentru ca să ne păzească El de toată uitarea şi de toate poftele cele rele pentru perversiuniuni şi dulciuri care nu sunt dulciuri ci pârleli amare.

Vai de cel ce zice dulcelui amar şi amarului dulce, acolo unde-ţi place mai mult, în sufletul sincer.