Citat:
În prealabil postat de maria32
o sa para ca ma bag ca musca in lapte in discutia voastra (iertat sa-mi fie) dar simt nevoia sa va impartasesc urmatoarele fapte.
In familia mea, majoritatea bunicilor, strabunicilor din neam au trait pana dupa 90 de ani, avem multe cruci pe care poti numara si peste 100de ani in cimitirul unde dorm inaintasii mei.
toti au avut un regim de viata specific oamenilor de la tara, branza, lapte, oua, carne, grasime, legume f multe ce-i drept, nerafinate, pregatite in casa, coapte, prajite, rumenite, cu sosuri si rantas-uri ca sunt ardeleni, dar f gatite :) nu crude.
....
Doamne ajuta! sa ne dea Dumnezeu intelepciunea sa vedem ce ne este de folos si nu doar sa ne incapatanam in a sustine o idee doar pentru ca asa credem noi ca e mai bine pentru toata lumea, de dragul de a avea dreptate.
|
Am scurtat mesajul initial ca sa nu ocup mult loc.
Si eu imi pun aceleasi intrebari, Maria.
In aceeasi ordine de idei, cum se face ca Japonia are cei mai multi centenari din lume? Poate fi acest lucru justificat in vreun fel, exista o anumita constanta in alimentatia lor, un loc comun al stilului lor de viata?
Chiar de-am incerca sa urmam cu fidelitate regimul alimentar al inaintasilor nostri, parametrii nu vor fi deloc aceiasi; cate chimicale se folosesc in ziua de azi ca noi sa avem tot timpul legume proaspete (cirese sau rosii in toiul iernii de exemplu)? Cat de mult a saracit solul in mineralele necesare cresterii unor recolte sanatoase si bogate? Care e calitatea aerului pe care il respiram zi de zi? Dar a apei? Cat stres presupun slujbele noastre, respectiv stilul de viata pe care, vrem nu vrem, trebuie sa-l adoptam?
Daca pentru inaintasii nostri a functionat reteta: mese consistente + munca fizica = varsta inaintata, atunci pentru noi, in mediul / secolul in care ne manifestam, ecuatia devine: mancare dietetica + munca sedentara + stres + vitamine + mers la fitness = varsta inaintata.