În prealabil postat de ioanna
Poate deviez de la topic , insa m-am minunat de unele postari. Ce intelegeti voi prin desfrau in casniciei? Cineva spunea ca „ nu e voie sa-mi placa prea tare”(probabil nici lui). Chiar daca scopul relatiilor intime e procreera, aceasta ramane o manifestare de iubire autentica, te daruiesti din dragoste, sincer, sotii isi ofera bucurie reciproca, exprimandu-si sentimentele unul fata de celalalt. ( Apostolul Pavel chiar sublinia necesitatea satisfacerii nevoilor fizice si emotionale) Eu prin „desfrau” inteleg o patima patologica, o dorinta cronica de sex , barbatul (sau femeia) fiind atat de obsedat de sex incat devine o povara pentru partener, deci manifesta sindrom de nimfomanie (femeia) sau satiriazis (barbatul), un „rau diabolic”, o degenerare ce produce un dezechilibru in relatie. Intimitatea unui cuplu nu se rezuma doar la contact fizic,ci si la deschidere si o buna comunicare verbala, deci daca acestea trei sunt intr-o proportie echilibrata, sotii vor avea o casnicie reusita. Abstinenta indelungata si reducerea contactului fizic la o formalitate ("nu trebuie sa-mi placa"), cu greu mentin acea satisfactie si liniste emotionala, din contra, pot provoca frustrare, neliniste interioara, se pierde armonia in cuplu. In fine, fiecare face in functie de ce-i dicteaza propria constiinta, insa nu inteleg de ce unii condamna o relatie normala, ridicand insa la rang de mare virtute frigiditatea, o reminescenta a gandirii medievale. (cel putin asa se deduce)
|