[ioanna]

Antoniap : Aici iti asumi riscul de a-i considera ,,pecetluiti'', printre altii, pe parintele Iustin, pe parintele Proclu, pe parintele Adrian Fageteanu, pe parintele Paisie Aghioritul, pe Sfantul Lavrentie de Cernigov si pe multi altii. Dar poate ca tu ai studiat in profunzime aceasta problema si te-ai rugat mai mult decat acestia pentru a ne lumina si pe noi!

Imi rastalmaciti cuvintele. Va rog sa recititi ce am scris:

„Constat cu mahnire ca pentru unii neacceptarea cartelei "666"" e de fapt acceptarea anticipata a 666 ! Sufletul lor isi pierde rolul dominant si este aservit fobiilor, agnoaselor, temei de a nu fi "contaminat", ce duce la o intunecare treptata a structurii libere a sufletului, iar in unele cazuri la crima duhovniceasca, prin refuzarea pomenirii oamenilor la Sf.Liturghie sau dezlegarea de pacate la spovedanie, doar pentru ca au acte biometrice.”

In momentul in care recomandarea parintelui Iustin Parvu se transforma in patima pentru altii, atunci sufletul acelor oameni se pangareste, incep sa traiasca sub pecetea fricii si obsesiei „666”. Parintele Parvu nu e cuprins de deznadejde sufleteasca, deci nu-l consider „pecetluit”, cazut sub imperiul fricii, altii insa isi permit sa considere oamenii ce au acte biometrice ca-s satanisti, ca-l venereaza pe antihrist si prolifereaza aceste idei in mediul online, articole preluate si raspandite mai departe de cei care subscriu pozitiei lor, intoxicandu-ne cu o campanie agresiva, care inevitabil va conduce la segregarea credinciosilor.

Personal refuz sa cred parintele ar fi putut scrie acel afis din curtea manastirii, pe care l-am numit „crima duhovniceasca”, ci cred ca a fost initiativa unor oameni din anturajul sau. Un om ca parintele Parvu, acest „Sfant al inchisorii” , care a patimit si a fost persecutat , nu poate sa-i prigoneasca pe altii, sa-i trateze cu dispret sau sa-i alunge. Deci, nu doamna Antonia, nu m-am referit la Iustin Parvu, ci la implicatiile vorbelor sale ce iau o turnura negativa in altii, dezvoltand ideologii proprii.

Parintele Iustin Parvu nu poate privi cu indiferenta imprejur la realitatea contemporana, de aceea a dorit sa transmita un mesaj. Ca un om care s-a format in mediul interbelic, cand ideologia romaneasca era ortodoxista, cand exista un cult al valorilor, spectacolul actual trebuie sa i se para extrem de dezolant , deci considera ca traim o perioada critica, suntem cufundati in mocirla materiala, tot mai departati de lumea spirituala.

Campania „anti-cip” eu o inteleg ca pe un semnal de alarma impotriva extinderii pe orizontala a materialului, in detrimentul verticalei ceresti. Nu cred ca parintele desconsidera stiinta, nici dezvoltarea acesteia, doar descoperirile stiintifice au fost si sunt pozitive pentru omenire, ci sugereaza ca in lipsa gandirii verticale, suntem terminati sub raport spiritual, dar si omenesc, caz in care unele derivatii tehnice pot deveni daunatoare pentru om. De exemplu, internetul este o descoperire benefica, dar care poate deveni nociva pentru cei care nu mai fac altceva decat sa navigheze non-stop pe internet. Asta inseamna sa-ti pierzi sufletul, sa te cufunzi in mocirla materiala, sa pierzi iubirea pentru ceea ce este spirit. In lipsa gandirii verticalizate spre lumina cereasca de care da dovada societatea actuala , parintelui Iustin Parvu i se pare ca planul de extindere si evolutie a materialului si implicit a tehnicii, poate avea implicatii nocive, deci sa se transforme intr-unul diabolic.

Noi trebuie sa privim cu intelegere la cele spuse de dansul si sa meditam la semnificatia vorbelor sale, fara a cadea in patima obscurantismului, doar crestinul este cel caruia Dumnezeu "nu i-a dat duhul temerii" (2 Tim. 1:7) si "poate duce razboiul nevazut" (Nicodim Aghioritul)

In „Jurnalul Fericirii ”, Nicolae Steinhardt spunea:
„Lumina nu este numai Beatitudine ci si Intelegere, in contrast cu prostia din care face o netrebnica arma diavoleasca”.
“Fratilor nu fiti copii la minte; ci la rautate fiti copii, iar la minte fiti oameni mari” (I Cor. 14: 20).

Tot parintele Steinhardt sublinia: Crestinismul este o religie a curajului, avem de nenumarate ori indemnul christic: Indrazneste fiule, Indrazneste fiica (Mat. 9, 2: 22; Marcu 10: 49; Luca 8: 48), Indrazniti (Marcu 6:50; Ioan 16:33); incurajarile : Nu te teme (Marcu 5, 36; Luca 1: 13; 1: 30; 5, 10; 8, 50), Nu va temeti (Marcu 6, 50; Luca 2, 10; 12, 7; 24, 36; Ioan 6: 20), Nu va inspaimantati (Marcu 16: 6). Pe lista celor sortiti iezerului de foc, cine figureaza primii? “Fricosii (Apoc. 21: 8); si certarea: Pentru ce sunteti fricosi?” (Marcu 11: 12); “Imparatia cerurilor se ia prin staruinta, si cei ce se silesc pun mana pe ea” (Mat. 11: 12);