Expresia "cu timp si fara timp" arata o necesitate totala a unei actiuni, necesitate ce trece dincolo de limitele temporale. A te ruga "cu timp si fara timp" inseamna aducerea rugaciunii din starea de dialog limitat in timp si generat doar de necesitati temporale, in starea de prezenta continua in viata de zi cu zi. Aceasta rugaciune se aseamana cu respiratia: fara ea nu se poate trai iar omul o face nu cu efort, ci firesc, din necesitate absoluta.

"Rugaciune cu timp si fara timp" inseamna sa te rogi neincetat, in fiecare clipa a vietii tale mintea si inima sa-ti fie indreptate spre Dumnezeu printr-un dialog constant.

Domnul sa fie cu tine, sora!