Citat:
În prealabil postat de konijiro
Sustineti ca Dumnezeu e implicat personal in viata fiecaruia.
Un fapt binecunoscut e ca sunt copii de cativa anisori care mor de cancer, care, se pare, nu beneficiaza de atentia/dorinta e a ajuta pe care se presupune ca Dumnezeu o arata oricarei fiinte.
Daca nu ma crezi vezi aici, la Unfinished dreams:
http://cristianmovila.com/
Asta in timp ce Dumnezeu nu are o problema in a-si arata influenta asupra spatiului fizic de Paste, cand aprinde Lumina de la Ierusalim.
Deci, unde e neadevarul in ce am scris eu?. |
Konijiro, cu cat o sa te chinuiesti mai mult sa inghesui in mintea ta de creatura judecatile nestiute si neintelese ale unei Fiinte Necreate pe care o negi, cu atat ai sanse mai mari sa esuezi mai lamentabil.
Nu de alta, dar infinitul nu poate fi „incapsulat”, comprimat si inghesuit intre barierele limitate ale mintii umane.
Ideea e ca asa cum intr-un buzunar nu poti pune decat ceva de forma si marimea buzunarului, tot asa, nici judecatile lui Dumnezeu, pur si simplu nu „incap”, in „buzunarul” limitat si neincapator al mintii, mai ales daca mai e si „cusut” bine. E o chestiune de adecvare a „buzunarului”.
Daca vrei sa pricepi cat de cat cate ceva, ai de operat niste modificari.
Cum vrei tu sa intelegi un atribut (atotputernicia) al unei Fiinte care (in opinia ta) nici nu exista?
Prin ce metoda vrei tu sa cunosti o fiinta, sa-i afli trasaturile, caracteristicile daca nici macar nu admiti ca exista?
Cum vrei tu sa intelegi ca moartea NU INSEAMNA NIMIC pt. Dumnezeu, ci e doar trecerea dintr-o stare in alta, dintr-un mediu material intr-altul transcendent?
Cum ai vrea sa intelegi ce e dincolo de moarte, daca tu, fara sa ai vreun acces la transcendent, il negi aprioric?
La Dumnezeu, un copil bolnav care trece din viata asta in cea de dincolo, nu e nicidecum o drama, ba din contra, copilul e eliberat astfel de orice suferinta pe care i-o cauza vietuirea intr-un trup material.
Sufletului, astfel eliberat ii e nespus de bine.
Asta ca sa nu mai insisti cu intrebarea „cum de nu le salveaza Dumnezeu viata copiilor bolnavi”? Nu le-o salveaza pe asta biologica de aici si acum (unora) pt. ca are pt. ei ceva infinit mai bun dincolo.
Doar necredinciosii se prabusesc in fata unei asemenea „tragedii”.
Cei care cred in Hristos, se intristeaza desigur ca a plecat prea devreme dar nu cu deznadejde, revolta si pierderea mintilor. Un asemenea copil e in mainile lui Hristos si asta e tot ce i se poate intampla cuiva mai bun. Dar fara credinta, no chance.
Ti-a dat Catalin mai sus exemplu lui Brancoveanu- parinte credincios, care stiind ca fiul lui va ajunge la Hristos, il incurajeaza in fata calailor pt. a depasi cu bine pragul mortii, pe care oricum l-ar fi avut de trecut mai devreme sau mai tarziu.
Pt. cei care cred in Hristos, moartea nu e nimic. E ca o usa prin care avem de trecut.
Asta e
singurul lucru cert valabil pt. oricine, inclusiv pt. Konijiro. Incerta e doar data.
Si dupa cum usa nu e nici inauntru, nici in afara, ci INTRE o zona si alta, nici moartea nu e decat o trecere dintr-o parte in alta.
Singura drama si tragedie e sa treaca cineva dincolo si sa ajunga in starea pe care singuri si-o aleg inca de acum, cei ce nu-L vor pe Dumnezeu.
Dupa moarte, au la dispozitie o vesnicie de chinuri sa fie in afara Celui pe care nu Il vor, impotriva Caruia s-au pozitionat prin felul lor de a fi.
Nu e amenintare, nu e santaj, ci pur si simplu consecinta propriei alegeri.