Cuviosul Sofronie despre Daltonismul Duhovnicesc si despre Purtarea Usuratica si Obraznica a oamenilor fata de slujitorii Bisericii

“In aceste timpuri de indepartare masiva de crestinism, slujirea preoteasca devine din ce in ce mai grea. In incercarea sa de a scoate oamenii din iadul creat de patimile lor contradictorii, preotul se intalneste cu moartea care ii loveste. Chiar senzatia timpului capata un caracter straniu: cand gol-taraganat, cand dispare ca inexistent , deoarece nu sunt cautari cumpanite, intelepte.

Este cu neputinta sa cunosti oamenii. Ei sunt fie orbi si “nu stiu ce fac“, fie sufera de daltonism duhovnicesc si mintal. Adesea ei vad lucrurile intr-o lumina diametral opusa, asemenea negativului fotografic… A cunoaste astfel realitatea efectiva a vietii este cu neputinta: intr-o astfel de situatie, nu ramane loc niciunui cuvant. Miscarile sfintei iubiri sunt receptate de ei cu dusmanie; smerenia rabdatoare se prezinta lor ca fatarnicie; disponibilitatea de a sluji este urmarea unei marunte cointeresari. Caracteristic in astfel de situatii este faptul ca duhul crestinesc al neimpotrivirii fata de rau ii face excesiv de obraznici fata de preoti si ii insulta nemeritat de dureros - le atribuie asemenea intentii la care ei insisi nu s-au gandit niciodata; dispretuindu-i fara mila, ii acuza de mandrie - prin toate mijloacele fac jenanta prezenta preotului si, in acelasi timp, il condamna de sustragere in a se intalni in astfel de conditii. Si asa la nesfarsit."

Intr-o confuzie totala eram si eu cand am scris primul mesaj.Cautam de mult o explicatie la ce mi se intampla, cum puteam sa indrept ceea ce nu facusem la momentul respectiv, dar cautam explicatii in exterior pentru ca in interior era un conflict cu mine insami.Ma pierdusem pe o mare in plina furtuna si nu stiam sa cer ajutorul lui Hristos.

"Fara indoiala, “anormal” pentru oamenii timpurilor “Marelui Inchizitor”, asa ar fi fost Hristos si pentru contemporanii nostri. Cine poate sa-L asculte pe Hristos sau, si mai mult, sa-L urmeze? Ceea ce monahilor li s-a dat prin plans in zeci de ani, oamenii contemporani cred ca pot primi intr-o scurta perioada, sau, cateodata, in cateva ore de placuta discutie “teologica”. Cuvintele lui Hristos, fiecare cuvant al Lui a venit in lumea aceasta de Sus; el apartine de sfera altor dimensiuni si se insuseste nu altfel decat pe calea unei rugaciuni indelungate si cu plangere multa. Fara aceasta conditie el va ramane pentru totdeauna neinteles omului, oricat ar fi el de instruit, chiar si teologic. Cineva imi spunea: “Cand traiesti sub greutatea neintelesului, atunci te sufoci”. Da, noi, oamenii, toti, ne zdrobim, in mod inevitabil, cand incercam cu toate fortele sa intelegem cuvantul lui Hristos. '

Va multumesc!Slava Tie Doamne ca ai Slujitori de Seama!