[neica_nimeni_altul]

În ultima vreme au apărut în planul dezbaterilor teologice bisericeşti şi păreri şi reacţii legate de cosmologia scripturistică şi patristică. Celui ce se apleacă cu dragoste şi răbdare spre acest subiect atât de important chiar şi pentru mântuire, i se descoperă adevărate „taine” peste care s-a aşternut – de către anume oameni insuflaţi de… - un adevărat strat gros de praf şi rugină. Dar, odată ce lumina harului împrăştie aceste straturi de greşeală, hulă, necredinţă şi uitare, răsare încet-încet un cosmos alcătuit de Dumnezeu pentru om într-o anumită ordine, dimensiune, vechime, alcătuire.

În el mărturiile scripturistice şi patristice descriu timp de mii de ani un univers mărginit, în continuă mişcare în centrul căruia tronează nemişcat Pământul, ca singur corp vieţuit, pe care S-a întrupat ca om Fiul lui Dumnezeu, şi unde va avea loc a doua venire şi Înfricoşata Judecată. Aşa au primit, mărturisit şi crezut toţi proorocii începând cu Moise, toţi Sfinţii Părinţi cel puţin până în sec. XIX, şi după unele surse demne de crezare chiar Seth şi Adam la începuturi.

Ştim cum s-a schimbat treptat această revelaţie dumnezeiască începând cu sec. XV şi Copernic, apoi Galilei, Keppler, Newton şi ceilalţi. Sistemul „heliocentric” al acelora a devenit „acentric”, universul este dacă nu chiar infinit cu dimensiuni uriaşe, are o vechime de multe miliarde de ani, Pământul este o biată planetă printre nu ştiu câte, rotindu-se ca un titirez pierdut undeva în spaţiu.
Această învăţătură atee a intoxicat practic minţile şi inimile tuturor generaţiilor din sec. XX, şi a pătruns chiar şi în sânul Bisericii noastre. Astfel se pot explica unele reacţii, dacă nu chiar incredibile, atunci măcar întristătoare, ale unor fii ai Bisericii ...

Te cuprinde cu adevărat mila văzând atâta disperare din partea acelora care nu se pot desprinde de mrejele lipicioase ale „ştiinţei” cu care au fost înfăşuraţi încă de pe băncile şcolii. Şi nu numai aceste mreje, ci încă, profitând de oarece patimi, iată vrăjmaşul cum poate suci şi cele mai de bun simţ raţionamente! Deci, vezi Doamne, Sfinţii Grigorie de Nyssa şi Ioan Damaschinul "ştiau" ei bine că Pământul se învârteşte în jurul soarelui, dar, ce să vezi, ca nu cumva să smintească lumea ce zăcea în înşelarea geocentristă, au procedat prin „învăluire”, făcându-se geocentrişti cu geocentriştii ca să-i dobândească măcar pe unii.

Scenariu aberant ce se face a nu vedea că acei Sfinţi, ca şi Apostolii de dinaintea lor, aduceau contemporanilor învăţături de mii de ori mai năucitoare şi mai greu de purtat ca: Treimea, întruparea Fiului din fecioară, învierea morţilor, viaţa de apoi, îndumnezeirea oamenilor! Cine le primea pe acestea nici nu ar fi clipit la auzul veştii că, da, este vorba de o iluzie vizuală (soarele stă şi doar pare că apune/răsare) şi tactilă (ni se pare doar că stăm, în vreme ce ne rotim cu viteză mare ca un titirez, şi acela culcat într-o rână)!

http://www.hexaimeron.ro/Hexaimeron/Carti.html