[ALEXANDRU ANASTASIU]

I. REZADINIRAN

În prealabil postat de rezadiniran

Cum sa fie valid domnul meu cand tot schimbati placa de la o postare la alta?
Mai intai ati afirmat ca:
- Iisous = 888
Apoi ati schimbat-o:
- Iisus = 888
Apoi iarasi schimbati placa:
- in limba romana nu exista corespondent numeric
Apoi iarasi:
- se face transformare fonologica

Daca se face transformarea fonologica tot argumentul numerelor nu mai are nici un sens. Pentru ca, in limba romana, nu mai avem un „o”. Prin urmare avem alte litere si alte cifre. Care nu mai dau 888.
Pai dumneavoastra credeti ca faceti aici din broasca prinț si noi stam si ne minunam?

Argumentul numerologic nu e unul valid ci, ca sa folosesc o expresie a dvs., e o varza teologica.
Un argument de plastelină pe care il modelati in fel si chip.


Nu e spus de mine domnule. E introdus de dumneavoastra in acesta postare. V-ati uitat propria argumentatie?


Nu e dreptul dumneavoastra sa impuneti declinarea credintei cuiva si nici sa sugerati ca ar fi „murdara”.
Va rog sa va pastrati in limitele bunului simt!

A. PENTRU CĂ NU AŢI FOST ATENT LA TEOLOGIA SFÂNTULUI NUME AL LUI HRISTOS VOM FACE O MICĂ RECAPITULARE PENTRU A SCĂPA DE VARZA TEOLOGICA A DUMNEAVOASTRĂ PROVENITA DIN NEATENŢIA LA POSTĂRI ŞI DIN DORINŢA DE A NU AFLA ADEVĂRUL CI DE A DOVEDI CĂ AVEŢI CU ORICE CHIP DREPTATE (ÎN CARE O SĂ EXTRAG IDEILE PRINCIPALE, dar o să fac şi modificări importante pentru clarificare CINE DOREŞTE să compare textul albastru cu cel original POATE MERGE LA POSTAREA ORIGINALĂ APĂSÂND PE SĂGEATĂ):

În prealabil postat de ALEXANDRU ANASTASIU

Greşeala protestanţilor [...] „tatăl mulţimii”

Greşeala protestanţilor şi a celor care infirmă semnificaţia de măgar a cuvântului isus este că au numit limba vorbită de Mântuitorul ca fiind ebraica sau greaca şi acolo cu adevărat nu înseamnă isus măgar. Dar Mântuitorul a vorbit ARAMAICA iar Pr. Prof. Constantin Galeriu (care era un bun cunoscător al filologiei şi Profesor Universitar la Facultatea de Teologie din Bucureşti) a spus că isus cu un singur i în limba ARAMEICĂ, adică cea vorbită de Mântuitorul, înseamnă măgar.
Însă după mine, chiar dacă n-ar fi aşa, mai importantă este problema teologică.
S-a dezbătut aici sentimental, etimologic, fonetic, apologetic problema dar nu teologic.
Fac.14:14. Auzind Avram că Lot, rudenia sa, a fost luat în robie, a adunat oamenii săi de casă, trei sute optsprezece, şi a urmărit pe vrăjmaşi până la Dan.
Sfinţii Părinţi tălcuiesc că întâmplarea cu Avram (după cum spune numele său = icoană a -în limba ebraică- tatălui înălţimii adică a lui Dumnezeu) a prevestit în chip tainic, ca o icoană scrisă, Sfântul Sinod 1 Ecumenic la care au fost 318 Părinţi. Aşadar numărul 318 are o semnificaţie tainică de punere la egal pe Fiul cu Tatăl arătându-I de o dumnezeire deoarece la Sfântul Sinod 1 Ecumenic s-a dezbătut tocmai arianismul ca erezie şi a triumfat Ortodoxia că Fiul este de o fiinţă cu Tatăl adică Dumnezeu.
Dar ştiind ca la acest Sfânt Sinod s-a dezbătut aceasta ce legătură are 318 cu numele lui Iisus?
În caracterele chirilice 318 se scrie TIИ şi semnifică în teologie că T adică Tatăl este egal cu IИ prescurtarea lui Iisus în chirilică Їисоуса . Aşadar dacă s-ar scrie isus ar însemna că avem ori TI adică 310 părinţi la Sf. Sinod ori TИ adică 308 părinţi ceea ce nu este un adevăr istoric. La Dumnezeu toate sunt desăvârşite chiar dacă li se pare unora (înţelepţi socotindu-se deşertăciuni au grăit) că ar fi ceva la întâmplare, după moftul vreunui autor neatent.
Această explicaţie am găsit-o în Pidalion.

Iar Hristos (Χριστός) în limba greacă se scrie cu H (X) de la Hriso a unge (Χριζω) nu cu C (K)de la Krisi criză (Κριση) că înseamnă Uns iar nu criză (de nervi a celor care zic că tot una e Hristos cu Cristos).
(Pentru cei ce nu ştiu: atât caracterele greceşti cât şi cele chirilice au şi semnificaţie numerică. Numărul numelor - care apare din însumarea cifrelor corespunzătoare literelor din nume - este folosit de toţi Sfinţii Părinţi în tâlcuirile lor de taină, prin ştiinţa - simbolic iconic duhovnicească ce trimite la realităţi dumnezeieşti - numită gemetrie, preluată însă în chip patologic de vrăjitori pentru a face din ea numerologie adică magie şi ocultism cu numerele.)

În afară de Gemetrie iată ce mai avem teologic:
Este un obicei Sfânt, din Sfânta Scriptură, ca Dumnezeu să pună nume sfinte - pentru semnificaţia lor de taină.
De pildă:
„Fac.17:5. Şi nu te vei mai numi Avram, ci Avraam va fi numele tău, căci am să te fac tată a mulţime de popoare.”
Unde Avram înseamnă în limba ebraică „tatăl înălţimii” iar Avraam înseamnă „tatăl mulţimii”. Dumnezeu schimbându-i numele a vrut să ne atragă atenţia că nu e corect cum privesc evreii pe Avraam ca fiind doar un tată al unei înălţimi neobişnuite de nobleţe trupească (şi anume cinstea de a fi evreu după trup cum sunt ei) ci că este tatăl unei mulţimi de popoare care prin credinţa lui Avraam ajung la fericirea veşnică de a avea Dumnezeu pe Dumnezeul cel Preaînalt, Tatăl adevărat al Preaînălţimii.

__________________


Deci până aici am folosit explicaţii din Sfânta Scriptură şi Pidalion, etimologia greacă şi ebraică şi gemetrie în alfabetul chirilic (pe care noi românii l-am întrebuinţat nu de mult în toate scrierile noastre şi chiar şi acum unele strane îl folosesc pentru cărţile de slujbă), alfabet care ne-a salvat pe noi de prozelitismul papist foarte agresiv.