Citat:
În prealabil postat de catalin2
Nu te-ai gandit ca e posibil ca tu sa te fi inselat si nu sfintii si BO? De ce il crezi mai repede pe pastorul x care are interesul sa fie ecumenist si nu crezi ce spune BO.
|
În ce sens să mă fi înșeltat? Ce sfinți am contrazis? Îmi faci impresia că nu ai citit cu atenție ceea ce am scris. Ori poate am fost eu prea ambiguu.
Citat:
De fapt conceptiile ecumeniste sunt asemanatoare cu cele neoprotestante. Ei fiind zeci de culte e normal sa spuna ca nu doar in cultul lor e adevarul. De asemenea conceptiile ecumeniste resping sfintii si sinoadele, cine are aceste conceptii sustine automat ca sfintii si Biserica s-au inselat, nu e doar o Biserica si nu conteaza adevarul.
De asemenea, nu cred in preotie si in Sfintele Taine, care pot avea doar aspect de simbol. Aceste idei vin si cu mandria, acela intelege mai bine decat ceilalti, vede unde nu au vazut sfintii si Biserica, de obicei sunt insotite de o falsa smerenie afisata. Si neoprotestantii se considera deja mantuiti (sfinti), sunt teologi, oricine poate talcui Biblia, pacate nu au, trebuie doar sa aiba credinta si faptele vin automat. Asadar ideile ecumeniste sunt de fapt idei neoprotestante intrate din pacate si in randul unor credinciosi din Biserica.
|
În discuțiile pe care le am cu neoprotestanții le aduc mereu argumentele astea. Eu nu am pledat pentru ecumenism, dacă asta înseamnă o relativizare a adevărului, o punere în discuție a dogmelor. Pledez, însă, pentru un dialog deschis, real, sincer, cu toată lumea, încercând să le înțeleg punctele de vedere. Altfel nici n-aș putea să conving pe cineva.
Citat:
|
Tu de fapt iti faci o invatatura teologica (dogma) proprie, prin ceea ce crezi tu si cum consideri tu. De fapt o alta biserica, cu alte invataturi decat cea ortodoxa.
|
Te rog să detaliezi. Dacă dogma mea este proprie, înseamnă că nu este a Bisericii. Care sunt acele dogme ale Bisericii în care nu cred sau le combat?
Catehismul l-am citit cu multă vreme în urmă. Mi-a plăcut cel care a apărut la Harisma prin '90-'91, „Viu este Dumnezeu”, și care a fost recent reeditat la editura Reîntregirea. Nu e singura carte ortodoxă pe care am citit-o. De altfel, după ce am cunoscut Ortodoxia, am respins cărțile care veneau cu o spiritualitate străină, fie neoprotestante, fie new-age. Pur și simplu îmi par neserioase, superficiale sau mincinoase.
Dacă dorești să avem un dialog real, te rog citește sau ascultă predicile Părintelui Galeriu. Aș vrea să știu ce părere îți face, cum l-ai comenta și dacă, cine știe, ne-am întâlni într-o înțelegere comună.