[neica_nimeni_altul]

Este un lucru extrem de important, şi sunt cu adevărat uimit să aflu că "evoluţioniştii ortodocşi" nu ştiu defel cum anume tâlcuiesc Sfinţii Părinţi Cartea Facerii. Sunt sigur ca veţi fi de acord cu mine că nu ne este îngăduit să tâlcuim Sfânta Scriptură după placul nostru, ci trebuie s-o tâlcuim cum ne învaţă Sfinţii Părinţi.

Mă tem ca nu toţi cei ce vorbesc despre Facere şi evoluţie dau atenţie acestui principiu. Unii oameni sunt atât de preocupaţi să combată fundamentalismul protestant, încât împing lucrurile la extrem în a respinge pe oricine doreşte să interpreteze textul sfânt al Facerii "literal"; dar, făcând acest lucru, ei nu amintesc niciodată de Sfântul Vasile sau de alţi tâlcuitori ai Cărţii Facerii care afirmă destul de limpede principiile ce trebuie urmate în tâlcuirea textului sfânt.

Mă tem că mulţi dintre cei ce susţinem că urmăm tradiţia patristică suntem uneori neglijenţi, căzând cu uşurinţă în acceptarea propriei "înţelepciuni" în locul învăţăturii Sfinţilor Părinţi. Cred cu tărie că întreaga perspectivă asupra lumii şi filosofia de viaţă a unui creştin ortodox poate fi găsită la Sfinţii Părinţi; dacă vom asculta învăţătura lor, în loc de a crede că suntem destul de înţelepţi spre a-i învăţa pe alţii din propria "înţelepciune", nu ne vom rătăci.

Iar acum vă cer să cercetaţi împreună cu mine foarte importanta şi fundamentală problemă: cum anume ne învaţă Sfinţii Părinţi să tâlcuim Cartea Facerii? Haideţi să dăm deoparte prejudecăţile noastre despre tâlcuirile "literale" sau "alegorice" şi să vedem ce ne învaţă Sfinţii Părinţi despre citirea textului Facerii. Cel mai bun lucru pe care-l putem face este să începem cu Sfântul Vasile însuşi, care a scris despre cele Şase Zile ale Facerii în Hexaimeron:

"Cei care nu interpretează cuvintele Scripturii în sensul lor propriu spun că apa de care vorbeşte Scriptura nu e apă, ci altceva, de altă natură, şi interpretează cuvintele plantă şi peşte cum li se pare lor; la fel şi facerea târâtoarelor şi facerea fiarelor le interpretează răstălmăcindu-le după propriile gânduri, întocmai tâlcuitorilor de vise ce tâlcuiesc în folosul lor vedeniile din timpul somnului.

Eu, când aud că Scriptura zice iarbă, înţeleg iarbă, când aud plantă, peşte, fiară, dobitoc, pe toate le înţeleg creadă cum sunt spuse. Nu mă ruşinez de Evanghelie. Şi pentru că Moisi a trecut sub tăcere aceste lucruri, care nu ne sunt folositoare, voi socoti eu oare pentru aceasta de mai puţin preţ cuvintele Duhului decât înţelepciunea cea nebună [a celor ce au scris despre lume], sau mai curând voi slăvi pe Cel ce nu pune mintea noastră să se îndeletnicească cu cele deşarte, ci a rânduit să fie scrise în Scriptură toate cele ce duc la zidirea şi desăvârşirea sufletelor noastre?

Mi se pare însă că cei ce nu înţeleg lucrul acesta, adică cei care folosesc interpretarea alegorică, au încercat să dea Scripturii o vrednicie închipuită, punând pe seama ei propriile idei, schimbând sensul cuvintelor Scripturii cu folosirea unui limbaj figurat. Inseamnă însă să te faci mai înţelept decât cuvintele Duhului când, în chip de interpretare a Scripturii, introduci în Scriptură ideile tale. Deci să fie înţeleasă Scriptura cum a fost scrisă!"

E limpede că Sfântul Vasile ne avertizează să ne ferim a "desluşi" lucrurile din Facere care sunt greu de înţeles pentru simţul comun; omul modern "luminat" face cu uşurinţă acest lucru, chiar dacă este creştin ortodox. De aceea, să ne străduim să înţelegem Sfânta Scriptură creadă cum o înţeleg Părinţii, iar nu după "înţelepciunea" noastră modernă.

Una dintre tâlcuirile patristice clasice la Cartea Facerii este cea a Sfântului Efrem Sirul. Părerile sale sunt cu atât mai însemnate pentru noi, cu cât el era un "răsăritean" şi cunoştea bine limba ebraică. Erudiţii moderni ne spun că "răsăritenii" sunt înclinaţi spre tâlcuirile "alegorice" şi că, de asemenea, şi Cartea Facerii trebuie înţeleasă în acest chip. Dar să vedem ce zice Sfântul Efrem în tâlcuirea sa la Facere:

"Nimenea să nu creadă că zidirea cea de Şase Zile este o alegorie; tot aşa, nu este îngăduit a zice că ceea ce pare, potrivit celor istorisite, a fi fost zidit în şase zile, a fost zidit într-o singură clipă şi, de asemenea, că unele nume înfăţişate în acea istorisire fie nu înseamnă nimic, fie înseamnă altceva.

Dimpotrivă, trebuie să ştim că întocmai cum cerul şi pământul care s-au zidit întru început sunt chiar cerul şi pământul, iar nu altceva ce s-ar înţelege sub numele de cer şi pământ, tot creadă orice altceva se zice a fi fost zidit şi tocmit cu rânduială după zidirea cerului şi a pământului nu sunt numiri goale, ci însăşi fiinţa firilor zidite corespunde puterii numelor acestora."

Desigur, acestea sunt încă principii generale; sa vedem acum câteva dintre aplicaţiile particulare ale acestor principii, aparţinând Sfântului Efrem:

"Deşi atât lumina, cât şi întunericul au fost zidite într-o clipită, totuşi atât ziua cât şi noaptea Zilei întâi au ţinut câte douăsprezece ceasuri fiecare."

Este limpede că Sfântul Efrem citeşte Cartea Facerii "cum este scrisă"; când aude "coasta lui Adam" înţelege "coasta lui Adam", neînţelegând acest lucru ca pe un mod alegoric de a spune cu totul altceva. Tot aşa, este clar ca înţelege Cele Şase Zile ale Facerii ca fiind chiar şase zile, fiecare de câte douăzeci şi patru de ore, pe care le împarte într-o "seară" şi o "dimineaţă" de câte douăsprezece ore fiecare.

Am luat în mod deliberat "simpla" tâlcuire la Facere a Sfântului Efrem Sirul înainte de a cita alte tâlcuiri mai "mistice", fiindcă această înţelegere "simplă" a Facerii este cea mai greu de acceptat pentru mintea modernă "luminată". Bănuiesc că cei mai mulţi creştini ortodocşi nefamiliarizaţi cu Sfinţii Părinţi vor zice îndată: "E cam prea simplu! Astăzi se ştie mult mai mult. Daţi-ne nişte Părinţi mai sofisticaţi."

Din păcate pentru "înţelepciunea" noastră modernă, nu exista Părinţi mai "sofisticaţi", căci până şi Părinţii cei mai "mistici" înţeleg textul Facerii tot atât de "simplu" ca şi Sfântul Efrem! Cei ce doresc ceva mai "sofisticat" la Sfinţii Părinţi se află sub influenţa idelor apusene moderne care sunt cu totul străine Sfinţilor Părinţi ai Bisericii Ortodoxe.

Repet din nou: cred ca ştiinţa modernă, în cele mai multe cazuri, ştie mai multe decât Sfântul Vasile, Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Efrem şi alţi Părinţi despre însuşirile peştilor şi despre alte fapte ştiinţifice speciale de acelaşi fel; nimeni nu tăgăduieşte acest lucru.

Dar cine ştie mai mult despre felul cum lucrează Dumnezeu, ştiinţa modernă, care nu e nici măcar sigură că Dumnezeu există şi, în orice caz, încearcă să explice totul fără El; ori aceşti Părinţi purtători de Dumnezeu? Cred că, atunci când spuneţi că Dumnezeu nu creează instantaneu, înfăţişaţi învăţătura "înţelepciunii" moderne, nu învăţătura Sfinţilor Părinţi.

Ieromonah Serafim Rose - http://www.hexaimeron.ro/Hexaimeron/...html#sfParinti